Ziua Imnului Naţional. Câte versuri are, de fapt, imnul României 

Astăzi, 29 iulie, este sărbătorita Ziua imnului naţional „Deşteaptă-te romane!”. Câte versuri are imnul României simbolul unităţii Revoluţiei Romane de la 1848? Unde a fost pentru prima oară cântat oficial şi când a fost instituita această zi o să aflăm în rândurile de ce urmează.

Imnul de stat „Deşteaptă-te romane!” a fost cântat pentru prima dată oficial pe 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

În anul 1998 prin Legea nr. 99/1998 a fost insituita Ziua imnului naţional al României. Legea prevede faptul că această zi să fie marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român. Totodată în această zi au loc ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Stirile PROTV

Planul Roşu de Intervenţie a fost activat pe „Drumul morții”. Patru persoane au murit, iar doi copii au ajuns la spital. FOTO

RomaniaTV

S-a dat de gol. Mutarea care produce cutremur în televiziune

Ziua Imnului Naţional

Poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Muresanu sta la originea imnului naţional al României. Poezia a fost publicată pentru prima dată pe 21 iunie 1848, în numărul 25 al „Foaie pentru minte, inima şi literatura”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

„Deşteaptă-te romane!” a fost intonat în timpul Războiului de Independentă (1877-1878), în Primul Război Mondial, la Marea Unire din 1918 şi în cel de-al Doilea Război Mondial.

În mod oficial imnul a fost intonat pentru prima oară pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în cadrul unei manifestări, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Voda.

Odată cu instaurarea regimului comunist imnul „Deşteaptă-te române” a fost interzis pentru o jumătate de secol.

Cu toate acestea imnul a fost cântat, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, acolo unde mulţi dintre participanţi au uitat versurile, şi la Revoluţia din decembrie 1989. imediat după Revoluţia decembristă.

„Deşteaptă-te romane!” a fost din nou ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Câte versuri are, de fapt, imnul României

Imnul României are 44 de versuri şi 11 strofe. La ocaziile festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lată frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarbă neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ!