Ziua Drapelului Naţional, comemorată la Iaşi. Ludovic Orban va fi prezent la manifestări – GALERIE FOTO/VIDEO

Astăzi, la Iaşi, au loc ceremoniile dedicate Zilei Drapelului Naţional. Astfel, în intervalul orar 8.30 – 9.00 va avea loc la Catedrala Mitropolitană slujba de sfințire a Drapelului Național ce urmează a fi arborat, iar în intervalul orar 9.00 – 10.00 va avea loc ceremonialul militar și religios, precum și alocuțiunile rostite de președintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, președinte Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica şi comandantul Garnizoanei Iași, Daniel Pop.

În intervalul orar 10.00 – 10.30 are loc încheierea ceremoniilor militară și religioasă și deplasarea efectivelor în cazărmi

Ziua Drapelului Național

Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea 96/1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, prin manifestări cu caracter evocator consacrate istoriei patriei şi prin ceremonii militare specifice, în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. În Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.

RomaniaTV

Monica Bîrlădeanu a vrut să aflăm direct de la ea despre doctorul Gheorghiţă

Observatornews.ro

Cum ar fi funcționat campania ilegală pentru Călin Georgescu, făcută printre deținuți de polițiștii de la Penitenciarul Ploieşti

Alături de stemă, sigiliu şi imn, Drapelul României este un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit www.cdep.ro şi www.constitutiaromaniei.ro.

Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată ca simbol naţional, de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aşa cum arată „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003). De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar a lui Ştefan cel Mare.

În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit site-ului www. presidency.ro. Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.

Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Acesta măsura 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 metri pătraţi.