Ziua Drapelului Naţional. Ce semnificaţie au culorile de pe steagul României

În fiecare an, la 26 iunie, se sărbătoreşte Ziua Drapelului Naţional. Această zi a fost instituita prin Legea 96/1998. Alături de Stema naţională şi Imnul naţional, Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale.

Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată ca simbol naţional, de Guvernul revoluţionar provizoriu din Tara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza “Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aşa cum arată “Istoria României în date”.

Stirile PROTV

Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare

RomaniaTV

Acuzații DURE la adresa lui Honorius Prigoană. Un om foarte rece, închis și deloc prietenos. Caracterul lui ar lăsa de dorit. Ce s-a aflat acum despre el

26 iunie, Ziua Drapelului Naţional

„Ziua Drapelului Naţional” este o zi specială în calendarul celor care simt româneşte, afirma ministrul Apărării, Nicolae Ciuca, reamintind că vineri se împlinesc 172 de ani de la declararea oficială a Tricolorului că drapel naţional.

„Utilizat ca simbol, pentru prima dată, de pandurii lui Tudor Vladimirescu, în 1821, şi consacrat că drapel al romanilor în timpul Revoluţiei din 1848, tricolorul exprima tot ceea ce înseamnă patrie, neam, trecut, prezent şi viitor, constituindu-se astfel, de-a lungul timpului, în entuziasmul care a insuflat în conştiinţa romanilor idealurile de mândrie, dragoste de ţară, dorinţa de unitate şi independentă. În contextul Revoluţiei din 1848, în numele libertăţii şi unităţii de neam, tricolorul a fost arborat, pentru prima dată, ca simbol al luptei celor care au înfăptuit acel act, ‘Stindardul libertatii’, Guvernul revoluţionar decretând că ‘Tricolorul’ să reprezinte steagul naţional al tuturor romanilor”, scrie ministrul pe pagina sa de Facebook.

Ziua Drapelului Naţional a fost instituita prin Legea 96/1998. Aceasta este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, prin manifestări cu caracter evocator consacrate istoriei patriei şi prin ceremonii militare specifice, în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. În Capitala şi în toate municipiile reşedinţa de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.

Drapelul Naţional, scurt istoric

Guvernul revoluţionar provizoriu din Tara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza “Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, avea să decreteze pentru prima dată Drapelul Naţional ca simbol naţional.

De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizata după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.

Alături de stema, sigiliu şi imn, Drapelul României este un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În formă actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit www.cdep.ro şi www.constitutiaromaniei.ro.

Anul 1948 a fost numit primăvara popoarelor asta datorită faptului că în majoritatea ţărilor europene au avut loc revoluţii majore. În acest sens multe state au arborat noile drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale. Mergând pe acest trend, şi revoluţionarii romani, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei romane de la 1848, au arborat drapelul albastru, galben, roşu. Astfel, tricolorul avea să fie şi consfinţit, că drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală. Guvernul provizoriu întărea că “Steagul naţional vă avea trei culori – albastru, galben şi roşu”. Deviza romana, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte “Dreptate, Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, rosu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi “pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei.

Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: “Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.

Ce semnificaţie au culorile de pe steagul României

Legea nr. 75/1994 precizează că faşiile drapelului naţional au culorile albastru cobalt, galben crom şi roşu vermion

Culoarea albastru de pe Drapelul Naţional semnifica seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.

Galbenul exprima grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.

Roşul semnifica sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă că dragostea faţă de neam şi de ţara să fie la fel de aprinsă că focul rosului din steag.

Ziua Drapelului Naţional este o zi extrem de importantă pentru România, o zi specială pentru cei ce simt româneşte. Drapelul României poate fi arborat oricând, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.