Zeci de oameni au fost arestați în Cuba după ce mii s-au alăturat celor mai mari proteste de zeci de ani împotriva guvernului comunist al insulei, spun surse de presă și opoziție. Cubanezii au fost supărați de prăbușirea economiei, de lipsa alimentelor și a medicamentelor, de creșterea prețurilor și de gestionarea de către guvern a Covid-19.
Protestele sunt semnificative, deoarece criticii se confruntă cu o pedeapsă dură pentru disidență. Președintele insulei a cerut susținătorilor săi „lupta” împotriva protestatarilor.
Protestatarii susţin că nu au mâncare şi nici medicamente
Unul dintre cei de la protestele de duminică, numit doar Alejandro, a declarat pentru BBC :
„Nu există mâncare, nici medicamente, nu există libertate. Nu ne lasă să trăim”.
Protestatarii au strigat „libertate” și „în jos cu dictatura” în demonstrații în toată Cuba, inclusiv în capitala Havană.
„Nu ne este frică. Vrem schimbare, nu mai vrem nicio dictatură”, a declarat pentru BBC un protestatar anonim din San Antonio.
Protestatarii anti-guvernamentali au fost arestați de forțele de securitate care au fost asistați de ofițeri de îmbrăcăminte civilă, relatează agenția de știri Reuters. Imaginile de pe rețelele de socializare au arătat ceea ce părea a fi forțele de securitate reținând, bătând și dând cu spray cu piper pe unii dintre protestatari.
Au existat rapoarte de întreruperi ale internetului pe întreaga insulă și un fotograf cu Associated Press a fost rănit după o confruntare cu forțele de securitate.
Președintele Miguel Díaz-Canel a dat vina pe SUA pentru proteste
Ca răspuns la tulburările rare, președintele Miguel Díaz-Canel s-a adresat națiunii printr-o emisiune TV și a dat vina SUA pentru tulburări. El a numit sancțiunile sale stricte împotriva Cubei – care au fost în vigoare sub diferite forme încă din 1962 – o „politică de sufocare economică”.
Díaz-Canel a declarat că protestatarii erau mercenari angajați de SUA pentru a destabiliza țara și a cerut susținătorilor săi să iasă și să apere revoluția – referindu-se la răscoala din 1959 care a inaugurat stăpânirea comunistă.
„Ordinul de luptă a fost dat – în stradă, revoluționari!” a anunțat el.
Diplomatul american pentru America Latină, Julie Chung, a scris pe Twitter: „Suntem profund preocupați de„ apelurile la luptă ”din Cuba”.
Joe Biden a somat guvernul de la Havana să se abțină de la violențe
SUA – care are o istorie veche de decenii a ostilităților cu Cuba – a declarat că este alături de cubanezi și a cerut celor din guvern să se abțină de la violență și să-și asculte poporul.
„Poporul cubanez afirmă cu curaj drepturile fundamentale și universale”, a declarat președintele american Joe Biden într-o declarație.
Dar președintele venezuelean Nicolás Maduro a promis „tot sprijinul” președintelui cubanez și „guvernului revoluționar” al insulei. Guvernul domnului Maduro este un apropiat al Cubei.
Iar Mexicul și Rusia au spus că nici o altă țară nu ar trebui să se amestece în afacerile interne ale Cubei.
Liderul suprem al Cubei, Fidel Castro a murit în 2016 la Havana. Moartea acestuia a pus, în mod oficial, capăt celei mai lungi domnii comuniste din Cuba. Altfel spus, Castro a fost o personalitate mondială puternică. Acesta a avut întâlniri la nivel înalt chiar şi cu lumea catolică.