Recent, elevii claselor gimnaziale și liceale de la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iași au marcat ziua comemorării Holocaustului în România printr-o serie de activități educative, menite să hrănească toate curiozitățile legate de comunitatea evreiască
Impresionați de poveștile copiilor evrei care au supraviețuit Holocaustului, elevii de clasa a VI-a au dorit să transmită și un gând peste timp, arătând empatie pentru suferințele îndurate de aceștia. Și pentru că lecțiile istoriei nu trebuie uitate, ci împărtășite, s-au întâlnit cu cei mai mici, din clasa a V-a, cărora le-au povestit din lecturile pe care le-au parcurs în acest sens și le-au prezentat informații din istoria evreilor în România.
Traseul memoriei. Comemorarea Holocaustului în România
Cu ocazia zilei de 9 octombrie, elevii de la clasele gimnaziale și liceale, sub coordonarea doamnei prof. drd. Maria Rados, au dorit să reconstituie Traseul Memoriei Holocaustului în România, evocând evenimentele tragice din anii celui de-al Doilea Război Mondial. Mărturii ale supraviețuitorilor, povești ale copiilor deportați în Transnistria și fotografii documentare ale Pogromului de la Iași au fost surprinse în posterele, colajele, desenele sau machetele ce au dat viață unei expoziții cu caracter istoric, dedicate memoriei victimelor Holocaustului în România.
„Implicați, creativi, dornici de cunoaștere și de a împărtăși valori precum pacea, respectul, libertatea ori egalitatea între oameni. Așa au înțeles elevii Liceului Teoretic de Informatică «Grigore Moisil» Iași că trebuie să aducă un omagiu victimelor Holocaustului în România”, a menționat profesorul de istorie Maria Rados, inițiatoarea și coordonatoarea activităților.
Evenimentul organizat în cadrul liceului s-a dorit a fi, în același timp, o invitație la descoperirea culturii și civilizației evreiești.
„Din acest motiv, elevii din clasele a V-a, îndrumați de doamna prof. dr. Violeta Țuțui, au realizat colaje despre sărbătorile și simbolurile iudaice”, menționa prof. dr. Adina Romanescu.
Între masacru și salvare
Evreii din România au suferit persecuții în perioada 1940-1944, dar soarta lor a fost diferită în funcție de regiunea unde locuiau. Uneori acest lucru a făcut diferența între nimicire și supraviețuire, alteori a fost pur și simplu o loterie macabră.
Persecuțiile oficiale împotriva evreilor, începute la sfârșitul anilor ’30, s-au întețit în vara din 1940, odată cu retragerea administrației române din Basarabia, nordul Bucovinei și Herța, teritorii ocupate de URSS în urma pactului Ribbentrop – Molotov.
Pe 30 iunie 1940 a avut loc un masacru la Galați, armata română retrasă din Basarabia a deschis focul asupra unei mulțimi de basarabeni români, evrei, ruși, ucraineni, care așteptau să treacă noua frontieră în Basarabia, acolo unde era locuința lor.
Au fost ucise între 80 și 400 de persoane, mulți dintre supraviețuitori renunțând să mai plece din România sau fiind împiedicați de sovieticii care au închis frontiera.
În zona Moldovei, groapa comună descoperită în Valea Climoaiei din Popricani a făcut înconjurul lumii. Descoperirea cadavrelor, 16 pentru început, până în luna noiembrie a anului trecut, care aparțin, conform martorilor, evreilor uciși în anul 1941 de către trupele române a fost făcută publică de cele mai cunoscute agenții de presă, de edițiile online ale ziarelor și de televiziunile din toată lumea.
Prestigiosul cotidian francez „Le Figaro”, postul de știri american CNN, agenția de știri americană „Associated Press, cotidianul israelian „Haaretz”, agenția britanică de presă „Reuters”, cunoscuta agenție de știri „France Presse”, postul britanic BBC, „China Post” și revista americană „Time” au fost printre primele care au anunțat descoperirea pe plan internațional.