Yara Birkeland este prima navă de marfă autonomă și ecologică din lume. România a contribuit la construirea acesteia – FOTO

Yara International a lansat anul acesta primul model de navă autonomă din lume. Ambarcațiunea va urma să facă prima sa călătorie între două orașe norvegiene până la sfârșitul anului în curs.

La bordul acestei nave nu va fi niciun echipaj, toate mișcările acesteia fiind monitorizate și controlate de pe uscat de către marinari și tehnicieni avizați ce se vor afla în trei centre de control.

RomaniaTV

Bolojan a semnat decretul, intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Legea se aplică în toată România

Observatornews.ro

Pistolarul care a ameninţat un interlop cu pistolul în Bucureşti a fost gardă de corp pentru Robert de Niro şi Jason Statham

Prima navă containerizată complet electrică

Cu toate că aceasta nu este prima navă autonomă din lume, această performanță aparținând unui feribot autonom din Finlanda în anul 2018, totuși este prima navă contaneirizată complet electrică. Aceasta a fost concepută să transporte mărfurile pe rute maritime lungi.

02:00, 18 Mar 2025

Ce subvenții pot accesa producătorii din Iași care au culturi ecologice în 2025? Se dau mai mulți bani pentru legume

Yara Birkeland este numele dat navei de către compania chimică Yara International. Aceasta a fost concepută în anul 2017 în urma unui parteneriat cu firma de tehnologie Kongsberg Maritime și constructorul naval Vard.

Principalele caracteristici sunt capacitatea să transporte 103 containere, să ajungă la o viteză maximă de 13 noduri și este dotată cu baterie de 7 MWh, despre aceasta Jon Sletten, directorul uzinei Porsgrunn din Norvegia afirmă că:

„De o mie de ori mai mare decât capacitatea folosită la o mașină electrică”, a transmis Jon Sletten, directorul uzinei.

Deși încărcarea și descărcarea navei este momentan manuală, necesitând resurse umane, se are în vedere cât de curând automatizarea prin introducerea tehnologiei autonome ce presupune folosirea de macarale autonome și transportatoare de vehicule care vor introduce containterele pe nave.

Nava Yara Birkenland, mai prietenoasă cu mediu înconjurător

Din punct de vedere a avantajelor ecologice, despre nava Yara se cunoaște faptul că reduce emisiile de oxizi de azot, niște poluanți considerați a fi foarte toxici și reduce gaze cu efect de seră provenite de la dioxidul de carbon.

Conform Organizației Maritime Internaționale, industria navală este responsabilă pentru emisiile globale de gaze ce au efect de sferă din atmosferă cu un procent între 2,5% și 3%.

În Norvegia majoritatea energiei electrice provine de la energia hidroelectrică. După cum se cunoaștea la momentul respectiv, aceasta este considerată a emite o cantitate mult mai mică de emisii de carbon în comparație cu emisiile provenite prin arderea combustibililor fosili.

Tot directorul susține că o navă fără echipaj este mult mai rentabilă decât una cu un echipaj la bord. Mai mult decât atât aceasta:

„Va naviga spre porturile de containere de-a lungul coastei și înapoi, înlocuind un număr de circa 40.000 de transporturi cu camionul pe an”, a transmis sursa citată.

Ce obstacole va întâmpina nava Yara Birkeland?

Inițial s-a dorit ca nava să poată fi pusă pe apă încă de anul trecut, însă din cauza pandemiei, a provocărilor logistice și de birocrație ce necesitau pentru ca aceasta să aibă acces pe căile navigabile ale țării, lansarea a fost amânată la sfârșitul anului în curs.

„Am supraestimat domeniul de aplicare al acesteia la început, desfășurând prea multe activități în paralel”, a precizat Sletten, care a mai spus că speră ca odată cu trecerea la o abordare pas cu pas, nava să transporte primul său container din orașul Herøya în orașul Brevik în acest an.

Profesor de transport și tehnologie maritimă la Universitatea Tehnică din orașul sudic olandez Delft, Rudy Negenborn susține ideea navelor autonome, afirmând că acest tip de nave reprezintă viitorul.

Cu toate astea, profesorul susține că există numeroase provocări și probleme care trebuiesc a fi depășite înainte ca navele precum Yara să navigheze liniștite.

Printre problemele enumerate se află problema porturilor mari cu un trafic intens reprezintă o adevărată provocare în comparație cu porturile interioare relativ liniștite.

„La un moment dat, aceste nave vor trebui să înceapă să interacționeze între ele, astfel încât să poată face schimb de informații și să creeze căi de navigare care nu sunt conflictuale”, remarcă Rudy Negenborn.

Lipsa echipajelor la bord ar putea pune probleme siguranței navei

O altă problemă este cea a echipajelor absente de la bord care nu pot efectua verificări de întreținere, astfel că această problemă ar putea găsi rezolvare doar dacă pe aceste nave autonome s-ar instala sisteme încorporate de autodiagnosticare. Acestea pot să se autodetecteze, repara în momentul în care apar probleme și chiar să poată solicita asistență umană.

Și nu în ultimul rând, Negenborn vorbește despre implicațiile juridice atunci când nava tranzitează:

„Yara Birkeland operează de-a lungul coastei norvegiene, dar dacă a mers mai departe, atunci s-ar putea să intre în alte regiuni teritoriale cu reguli și reglementări probabil diferite, care trebuie îndeplinite”, a punctat profesorul Negenborn. „În aceste condiții ne putem întreba cine poartă responsabilitatea dacă ceva nu merge bine”, a mai spus acesta.

România implicată în procesul de construire a navei autonome

Coca sau corpul navei după cum mai este cunoscută a fost construită în România iar în februarie 2020 a fost lansată pe mare și trimisă către șantierul norvegian unde a ajuns trei luni mai târziu.

La plecarea către șantierul norvegian, nava a fost dotată cu diferite sisteme de control și navigație complexe. Aceasta a fost supusă ulterior testelor.

În prezent, Jon Sletten afirmă că nu intenționează ca Yara International să mai producă alte nave autonome la operațiunile sale, însă nu exclude ca tehnologiile de pe Yara Birkeland să fie implementate și pe navele comerciale în viitorul apropiat.

Patru marinari români sechestrați în Myanmar

În edițiile trecute ale Cotidianului BZI au fost prezente momente tensionate pentru patru marinari români sechestrați în Myanmar, o mică ţară din sud-estul Asiei, măcinată de războaie civile. Se pare că toată această situație a pornit după ce bărbații au fost carantinaţi la un hotel, din cauza COVID-ului.

„Situația a fost delicată pentru noi. Am ajuns în Myanmar, am fost debarcati, am fost ținuți în carantină, care s-a prelungit de pe data de 16 iunie. Ar fi trebuit să rămânem până pe 14 iunie. Am fost testați negativ, toți cei patru membri de echipaj. Acum situația este mult mai bună, pentru că am reușit să luăm legătură cu ambasadorul României în China. Am putut să luăm legătură și cu ministerul Transporturilor.

Suntem la un hotel și așteptăm să plecăm spre casă. Urmează să fim din nou testați pe data de 18 iulie, și pe data de 19 iulie să fim repatriați. Am fost testați până acum de trei ori și am fost găsiți negativi. Mâncarea nu este suficientă, dar nu putem să ne plângem că nu ar fi de mâncare”, a transmis căpitanul român.

Situația dificilă prin care trece un marinar blocat de patru ani pe navă

Un alt caz este cel al lui Aman, un ofiţer al navei MV  care trăieşte o dramă pe care mulţi o cred imposibilă. Acesta trăieşte, singur, la bordul unei nave. În urmă cu 4 ani lui Mohammed Aisha i s-a confiscat paşaportul şi a semnat un act prin care a fost denumit paznic legal.

Acesta afirmă că nu a ştiut ce semnează şi că acum, de 4 ani, trebuie să înoate la ţărm odată la 2-3 zile pentru a cumpăra mâncare şi pentru a-și încărca telefonul mobil.

„Sunt ofițer al navei MV AmAn. Sunt la bordul navei din mai 2017. Trebuie să înot până la țărm odată la 2-3 zile ca să-mi încarc telefonul și să-mi cumpăr apă și mâncare. Vă rog să mă ajutați”, este mesajul lui Mohammed Aisha.

Proprietarul navei afirmă că până nu vine altcineva în locul ofițerului, acesta nu-și poate părăsi postul.