Vladimir Putin vrea ca NATO să renunțe la angajamentele Summitului de la București

Administraţia Vladimir Putin a insistat, astăzi, pentru primirea de garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice, cerând renunţarea la angajamentele Summitului NATO desfăşurat la Bucureşti în 2008, privind perspectivele de integrare oferite Ucrainei şi Georgiei.

„Colegii noştri occidentali nu au manifestat încă voinţa de a oferi Rusiei garanţii de securitate cu caracter juridic pe termen lung. Pentru noi, atingerea acestor obiective are o importanţă fundamentală”, a declarat, marţi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în intervenţia online la Conferinţa ONU pentru Dezarmare.

RomaniaTV

Tichete sociale Paşte 2025. Pensionarii cu venituri mici primesc bani de miel şi cozonac de la Primărie, pe lângă voucherul de 400 de lei de la Guvern

Observatornews.ro

Temperaturi de Polul Nord în România, cu două săptămâni înainte de Paşte. A nins puternic, iar zilele următoare sunt anunţate chiar şi -12°C

Ministrul rus de Externe a insistat pentru renunţarea la „formula” elaborată la Summitul NATO desfăşurat la Bucureşti în 2008, prin care li se ofereau perspective de aderare Ucrainei şi Georgiei.

„Ţările occidentale trebuie să evite instalarea de baze militare pe teritoriile statelor foste sovietice care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv să utilizeze infrastructura acestora pentru efectuarea de activităţi militare. Este necesară revenirea capabilităţilor militare NATO, inclusiv a celor de atac, şi a infrastructurii NATO la configuraţia din 1997, când a fost adoptat Tratatul fondator NATO-Rusia”, a subliniat Serghei Lavrov.

În ce constă Declarația Summitului de la București

În „Declaraţia Summitului de la Bucureşti” din 2007, Alianţa Nord-Atlantică saluta „aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei în sensul de a deveni membre NATO”.

„Am stabilit astăzi că aceste ţări vor deveni membre NATO. Ambele ţări au avut contribuţii valoroase pentru operaţiunile Alianţei”, arăta „Declaraţia Summitului de la Bucureşti”, fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei şi Georgiei.

În ianuarie, Rusia a cerut formal revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997. „Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova.

Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi „nu se consideră adversare” şi prin care erau definite „mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004.

Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020. Rusia nu acceptă ca Alianţa Nord-Atlantică să deţină trupe sau armament strategic ofensiv în România şi Bulgaria, a explicat recent ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, subliniind însă că Moscova respectă opţiunea acestor ţări de a fi membre NATO.

Înaintea intervenţiei militare ruse în Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referea la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.