Președintele Vladimir Putin va conduce festivitățile de aniversare a victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste. Luni, 9 mai, în timp ce forțele armate rusești luptă împotriva ucrainenilor într-unul dintre cele mai sângeroase conflicte europene de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, poporul rus ia parte la marea parada de la Moscova.
Vladimir Putin va conduce festivităţile de la marea paradă de la Moscova
Vladimir Putin, care este cunoscut ca „liderul suprem al Rusiei” din 1999 , va conduce festivităţile din cadrul acestei zile importante. Liderul rus a folosit în ultimii ani Ziua Victoriei pentru a agăța Occidentul de la o tribună din Piața Roșie, înaintea unei parade de trupe, tancuri, rachete și rachete balistice intercontinentale.
În acest sens, o defilare deasupra celor nouă cupole ale Catedralei Sfântul Vasile va include avioane de vânătoare supersonice, bombardiere strategice și, pentru prima dată din 2010, avionul de comandă Il-80 „apocaliptic”, care ar putea transporta conducerea Rusiei în cazul unui război nuclear.
În repetate rânduri, preşedintele Putin a comparat războiul din Ucraina, pe care îl prezintă ca o luptă împotriva naționaliștilor periculoși de inspirație „nazistă” din Ucraina, cu provocarea cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică atunci când Adolf Hitler a invadat-o în 1941.
Într-un mesaj adresat popoarelor din 12 foste republici sovietice, printre care se număra inclusiv Ucraina și Georgia, Putin a declarat că „datoria noastră comună este de a preveni renașterea nazismului care a adus atâta suferință oamenilor din diferite țări”.
De altfel, Ucraina și aliații săi resping acuzația de nazism în Ucraina și că Rusia luptă pentru supraviețuire împotriva unui Occident agresiv. Aceştia argumentează spunând că liderul de la Kremlin a declanșat un război neprovocat în încercarea de a reconstrui Uniunea Sovietică.
Ziua Victoriei, zi sacră pentru poporul rus
Nu de puţine ori, preşedintele Putin şi-a exprimat resentimentele față de modul în care Occidentul a tratat Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991, spune că Ucraina a fost folosită de Statele Unite pentru a amenința Rusia.
În acest context, președintele american Joe Biden a prezentat invazia lui Putin în Ucraina ca pe o luptă într-o bătălie globală mult mai amplă între democrație și autocrație și l-a numit totodată, în mod repetat, ca fiind un criminal de război. De altfel, într-un discurs ținut la Varșovia în martie, Joe Biden a declarat că fostul spion KGB nu poate rămâne la putere.
Cu toate acestea, Rusia neagă acuzațiile ucrainene și occidentale potrivit cărora forțele sale au comis crime de război de la invazia din 24 februarie.
În cel de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a pierdut 27 de milioane de oameni, inclusiv multe milioane în Ucraina, dar în cele din urmă a împins forțele naziste înapoi la Berlin, unde Hitler s-a sinucis, iar steagul roșu al victoriei sovietice a fost ridicat deasupra Reichstagului în 1945.
Înfrângerea Germaniei naziste este cel mai venerat triumf militar al rușilor, alături de înfrângerea din 1812 a împăratului francez Napoleon Bonaparte, deși ambele invazii catastrofale dinspre vest au lăsat Rusia profund sensibilă în privința granițelor sale occidentale.
Pentru poporul rus, Ziua Victoriei este o sărbătoare aproape sacră, deoarece majoritatea familiilor sovietice au deplâns pierderile. De aceea, pentru ruşi, memoria colectivă a războiului este unul dintre puținele evenimente necontencioase dintr-o istorie tumultoasă, sfâșiată de dispute.
Deși preşedintele Putin a încercat să oprească declinul forțelor armate rusești, cândva puternice, conflictul din Ucraina a ilustrat slăbiciunile armatei țării. Pierderile nu sunt raportate public, dar Ucraina precizează că pierderile rusești sunt mai grave decât cele 15.000 de sovietici uciși în războiul sovieto-afgan din 1979-1989.