Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, miercuri, o vizită oficială în Republica Letonia, la Riga, unde va avea consultări politice cu omologul său Egils Levits, precum şi întrevederi cu prim-ministrul Krisjanis Karins şi cu preşedintele Parlamentului, Edvards Smiltens.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vizita are loc în anul centenarului stabilirii relaţiilor diplomatice româno – letone.
Vizită oficială a președintelui Klaus Iohannis în Letonia
Joi, şeful statului se va afla în vizită oficială în Republica Lituania, la Vilnius, iar vineri va participa, la Kaunas, la simpozionul internaţional „The Idea of Europe”. Ulterior, preşedintele va participa, împreună cu omologii din Lituania, Letonia şi Polonia, la un summit dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova şi respectiv promovării memoriei europene, cu accent pe combaterea dezinformării şi a tentativelor de rescriere a istoriei.
Administraţia Prezidenţială a informat că pe agenda convorbirilor preşedintelui Iohannis cu omologii leton şi lituanian, precum şi cu ceilalţi înalţi oficiali se vor afla consolidarea relaţiilor bilaterale, inclusiv a cooperării economice şi sectoriale, agenda europeană şi internaţională.
„Având în vedere înrăutăţirea situaţiei de securitate în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un loc important în discuţii îl va ocupa cooperarea în cadrul NATO şi întărirea Flancului Estic al Alianţei pentru asigurarea securităţii Europei, inclusiv prin participarea României la misiunea de poliţie aeriană întărită în ţările baltice, începând cu anul 2023. Se vor discuta posibilităţile de creştere a eforturilor de asistenţă pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni, având în vedere distrugerile provocate de război şi venirea iernii, precum şi măsurile de susţinere a exporturilor de cereale din Ucraina, pentru asigurarea securităţii alimentare a unor state terţe vulnerabile”, a transmis sursa citată.
Pe agenda discuţiilor se va afla şi securitatea energetică, cu accent pe soluţiile de diversificare a aprovizionării cu gaze a Europei, în scopul reducerii dependenţei de gazul rusesc. Vor mai fi abordate evoluţiile din Republica Moldova şi măsurile de asistenţă în contextul economic dificil pe care statul vecin îl traversează, precum şi cooperarea regională, inclusiv din perspectiva Formatului Bucureşti 9 şi al Iniţiativei celor Trei Mări.
Guvernele României și Spaniei se reunesc
De asemenea, tot astăzi, 23 noiembrie 2022, Guvernele României şi Spaniei se vor reuni, miercuri, la Castellón de la Plana, într-o primă şedinţă comună.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, alături de premierul Nicolae Ciucă, România va fi reprezentată la reuniune de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, Attila Cseke, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
„Şedinţa comună a Guvernelor român şi spaniol marchează un moment cu valenţe simbolice sporite, dintr-o dublă perspectivă. Este prima reuniune interguvernamentală comună, prefigurând şi aniversarea, în 2023, a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic româno-spaniol. Dincolo de a fi un partener strategic, Spania este şi un prieten apropiat al României. De-a lungul anilor, am reuşit să construim o relaţie bazată pe încredere reciprocă, pe un dialog politic substanţial, dinamic şi pe o abordare constructivă şi deschisă”, a afirmat prim-ministrul Ciucă.
El a remarcat cooperarea economică şi sectorială a celor două ţări, menţionând că România şi Spania au şi abordări similare pe mai multe dosare strategice în context UE şi NATO.
Potrivit lui Ciucă, legăturile bilaterale sunt şi mai strânse datorită comunităţii foarte puternice, bine integrate şi foarte active de aproape un milion de români care contribuie la dezvoltarea societăţii şi economiei Regatului Spaniei.
Cu prilejul şedinţei, vor fi semnate o serie de memorandumuri de înţelegere privind cooperarea sectorială în domeniul muncii şi protecţiei sociale, consultări politice în domeniul afacerilor externe, pregătirea diplomaţilor, cultură, cooperarea în situaţii de urgenţă, agricultură şi sănătate.