Vizibil deranjați de insistențele ucrainene, liderii europeni doresc o pauză de la sancțiuni

Liderii europeni doresc o pauză de la sancțiuni. Fiind prezent pentru a doua zi a summitului de la Bruxelles, prim-ministrul belgian Alexander de Croo a declarat că al şaselea pachet de sancţiuni „este un mare pas înainte. Şi cred că ar trebui să facem o pauză acum”.

Marţi, 31 mai, după acordul pe embargoul petrolier, toată lumea se gândea la embargoul pe achiziţiile de gaz din Rusia, dar mai mulţi lideri europeni au pledat pentru o „pauză” şi unii au exclus chiar adoptarea unei asemenea măsuri.

Stirile PROTV

Situație fără precedent în România. Meteorologii au emis Cod roșu de căldură excesivă. Cât de cald va fi în zilele următoare

RomaniaTV

S-a aflat marele secret. Ce face Monica Bîrlădeanu în casă pentru dr. Gheorghiţă

Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat că subiectul platii în ruble către Rusia „nu va fi discutat în timpul summitului”

Liderii europeni doresc o pauză de la sancțiuni

Al şaselea pachet de sancţiuni aprobat marţi, 31 mai, în opinia prim-ministrului belgian, Alexander de Croo, este mai mult decât suficient pentru moment şi a menţionat că trebuie luată o pauză.

Liderii celor 27 de ţări din Uniunea Europeană au ajuns la un acord luni seara care ar trebui să permită reducerea cu circa 90% a importurilor lor de petrol rusesc până la sfârşitul anului şi să oprească finanţarea războiului pornit de Moscova în Ucraina.

„Să ne oprim aici pentru moment şi să vedem care este impactul. Va trebui să vorbim despre un al şaptelea pachet de sancţiuni, pentru că situaţia nu se îmbunătăţeşte în Ucraina. Dar gazul e desigur mult mai dificil decât petrolul. Gazul trebuie să facă parte din al şaptelea pachet, dar sunt şi realistă, cred că nu va face parte”, a subliniat prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas.

„Există o problemă tehnică care a fost rezolvată cu Viktor Orban. Cu gazul, e altceva. Prin urmare, embargoul pe gaz nu va fi în următorul pachet de sancţiuni”, a precizat cancelarul austriac, Karl Nehammer.

Uniunea Europeană, care a decis să se lipsească de cărbunele rusesc începând din luna august, a găsit alţi furnizori în Statele Unite pentru o treime din achiziţiile sale de gaz rusesc.

În anul 2021, Rusia a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere cumpărate de Uniunea Europeană. Precizăm faptul că Moscova furnizează anual 150 de millarde de m³ de gaz, adică 40% din importurile Uniunii Europene.

Neclaritate la plata în ruble

Embargoul petrolier a fost dificil de adoptat din cauza dificultăţilor prezente în Ungaria şi Slovacia, două ţări fără ieşire la mare şi dependente economic de achiziţiile lor de petrol din Rusia. De asemenea, gigantul din domeniul gazelor Gazprom a oprit livrările către Polonia, Bulgaria şi Ţările de Jos.

„Aceste ţări nu au acceptat condiţiile de plată ale Gazprom”, a explicat cancelarul austriac, Karl Nehammer.

Uniunea Europeană refuză să plătească Rusiei achiziţiile de gaz în ruble, cum a cerut Kremlinul, estimând că este vorba de o încălcare a sancţiunilor. Astfel. companiile energetice sunt obligate să respecte condiţiile de plată din contractele încheiate cu Gazprom, având în vedere că 97% prevăd o plată în dolari sau în euro, sub controlul statelor membre.

De altfel, Polonia şi Bulgaria, care au refuzat să deschidă un al doilea cont în ruble, nu au mai primit gaz de la Gazprom care a considerat că plata nu a fost făcută. Dar toate statele membre nu respectă interdicţia. Grupul austriac „OMV a avut discuţii bune şi constructive” cu compania rusă, a confirmat Karl Nehammer.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat că subiectul platii în ruble către Rusia „nu va fi discutat în timpul summitului”.

„Nimeni nu vrea să cumpere energie din Rusia. Rusia, o ţară barbară, o ţară pe care nu poţi conta în niciun fel”, a spus marţi prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki.

Astfel că, vizibil deranjați de insistențele ucrainene, liderii europeni, prezenți la summitul de la Bruxelles, au precizat că își doresc o pauză de la sancțiuni.