Virusul COVID-19 lasă sechele majore! Zeci de ieșeni declarați vindecați la infecția cu coronavirus au ajuns la spital cu stări de delir, insomnii și atacuri de panică

Zeci de ieșeni declarați vindecați la infecția cu COVID-19 au ajuns la spital cu sechele majore. Cei mai mulți dintre pacienți au spus medicilor că se confruntă cu stări de delir, insomnii și atacuri de panică. Mai mult decât atât, pentru că nu-și puteau controla stările, au început să fie agresivi și cu cadrele medicale

Niciun medic ieșean nu a preconizat la declanșarea pandemiei de coronavirus că cei infectați vor rămâne cu sechele atât de grave. Zeci de pacienți declarați vindecați de COVID-19 au ajuns la spital după ce s-au confruntat cu stări de delir, insomnii, atacuri de panică, furie, teamă sau sentimentul de abandon. O echipă de medici și psihologi i-au introdus pe acești pacienți într-un program de reabilitare psihică și pulmonară. Mulți dintre bolnavii care au revenit la spital cu sechele ale infecției cu coronavirus sunt tineri, fără alte comorbidități. Medicii spun că o mare parte dintre cei vindecați care au rămas cu sechele sunt pacienți care au fost asimptomatici sau cei care au suferit de forme mai ușoare ale bolii. Cu toate aceastea, recuperarea este de durată și necesită o implicare multidisciplinară. Nici până acum medicii nu știu dacă cei declarați vindecați la infecția cu coronavirus vor fi recuperați total vreodată.

Stirile PROTV

REZULTATE EXIT-POLL-URI la alegerile prezidențiale 2024 - primul tur. Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, în turul doi

RomaniaTV

Rezultate şocante! Un candidat vine tare pe turnantă, răsturnare de situaţie. EXIT POLL la ora 18

Pacienții vindecați de COVID-19 au nevoie de consiliere psihologică

La Clinica de Recuperare Medicală Respiratorie de la Spitalul de Recuperare din Iași sunt internați pentru aproximativ două săptămâni pacienții declarați vindecați de COVID-19 care au rămas cu sechele. Medicii de la această secție povestesc situațiile cu care se confruntă pacienții care au nevoie de recuperare psihologică și pulmonară după ce au fost infectați cu noul coronavirus.

„Majoritatea pacienților vindecați de COVID-19 prezintă o stare de fatigabilitate foarte ridicată, chiar dacă ei au fost asimptomatici sau au suferit o formă ușoară a infecției cu coronavirus. Unii prezintă stare de oboseală chiar și la vorbire. De aceea, consultațiile ambulatorii pulmonare post-COVID-19 trebuie să se facă cât mai timpuriu și constau în evaluarea simptomelor ca tuse, disfagie, depresie și anxietate, performanța exercițiului fizic, dar și funcția pulmonară. În echipă avem și psihoterapeut, și asta pentru că majoritatea pacienților prezintă anxietate și depresie, unii dintre ei prezentând chiar și stare de delir, furie, teamă, insomnii, atacuri de panică sau sentimentul de abandon din timpul izolării în faza acută. Întreaga echipă reacționează pe această componentă, dar mai ales psihologii”, spune  prof. dr. Paraschiva Postolache, șefa Clinicii de Recuperare Medicală Respiratorie de la Spitalul de Recuperare din Iași.

Specialiștii: „CT-ul la pacienții post-COVID-19 evidențiază leziuni fibrotice pulmonare reziduale, care afectează funcția respiratorie”

Medicii care se ocupă de recuperarea respiratorie a pacienților vindecați de COVID-19 care au rămas cu sechele explică situațiile prin care trec bolnavii. Mulți dintre aceștia nu se pot prezenta nici la locul de muncă până ce nu trec de perioada de recuperare.

„Pacienții care vin la recuperare au funcțiile fizice și mentale diminuate. De aceea, atât la pacienții cu boală acută COVID-19, cât și la pacienții vindecați trebuie să aplicăm reabilitarea pulmonară în timp util, pentru a îmbunătăți prognosticul, a maximiza funcția respiratorie, toți parametrii fizici și psihologici pentru reintegrarea psiho-socială cât mai rapidă a acestora. Computer tomografia pulmonară la pacienții post-COVID-19 evidențiază leziuni fibrotice pulmonare reziduale, care afectează funcția respiratorie, și aceasta poate fi îmbunătățită prin programul de reabilitare pulmonară”, transmite prof. dr. Paraschiva Postolache

Conform statisticilor, 80 la sută dintre pacienți prezintă modificări la nivelul aparatului respirator, îngroșări ale pereților vasculari sau noduli solizi neregulați.

Programul de reabilitare pulmonară este adaptat pentru fiecare pacient în parte

Reabilitarea pulmonară la pacienții vindecați de COVID-19 se efectuează în mai multe etape. În prima fază, pacientul se internează pentru aproximativ două săptămâni în spital. Ulterior, acesta revine la control pentru ca medicii să poată evalua evoluția stării sale de sănătate în urma recuperării.

„Reabilitarea pulmonară este o terapie non-farmacologică, structurată în 3 faze: evaluare, intervenție și pre-evaluare. Evaluarea constă în aprecierea funcțiilor respiratorii, cardiace, neuromotorii, a capacității de efort, a stării de efort și a calității vieții. Ulterior, pacientul urmează programul de reabilitare, care constă în exerciții de respirație, în exerciții de antrenament ale musculaturii respiratorii, ale musculaturii întregului organism, exerciții de tuse, de expectorație. Toate aceste exerciții trebuie efectuate însă pentru a evita sau a reduce riscul producerii de picături și asta pentru că încă nu știm cât timp mai rezistă virusul în lichidul interstițial pulmonar. Astfel, evităm să îl transmitem la celelalte persoane. Intensitatea, durata, ritmicitatea și modalitatea acestor exerciții se adaptează nevoilor individuale ale fiecărui pacient. Fiecare program este individualizat și adaptat în funcție de stadiul bolii prin care a trecut pacientul, dar și de alte comorbidități cu care este diagnosticat”, a afirmat prof. dr. Paraschiva Postolache.

Pacienții care rămân cu sechele sunt monitorizați de către medici o dată la 3 luni

Prin programul de reabilitare pulmonară prin care trece pacientul, medicii urmăresc reducerea simptomelor cu care aceștia au rămas în urma infectării cu COVID-19. Totodată, la finalizarea programului, majoritatea pacienților au dat semne de îmbunătățire a stării de sănătate.

„Programul de reabilitare pulmonară reduce foarte mult simptomele cu care vin pacienți post-COVID-19. Unii mai prezintă o stare de presiune toracică, alții prezintă și tuse cu expectorație. Programul de reabilitare crește mult capacitatea de efort a pacientului, dar și calitatea vieții acestuia. Noi chemăm pacienții la fiecare 3 luni și-i evaluăm din toate punctele de vedere. După programul propriu-zis se face reevaluarea pacientului pentru a face comparație cu starea inițială. Până în prezent, toți pacienții care sunt în baza de date de la finalul lunii aprilie încoace au avut o ameliorare semnificativă a tuturor parametrilor pe care i-am evaluat la începerea programului de reabilitare pulmonară”, au detaliat medicii.

Pacienții vindecați de COVID-19 care au rămas cu sechele bot beneficia de servicii de reabilitare pulmonară cu bilet de trimitere de la medicul de familie

Pacienții vindecați de COVID-19 care constată că au rămas cu sechele în urma infectării se pot programa pentru recuperare pulmonară la Spitalul de Recuperare din Iași. Cu o trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist, aceștia pot beneficia de toate serviciile medicale de care au nevoie pentru a se recupera.

„Înainte, în spital, se asigura recuperarea respiratorie atât prin internarea de zi, cât și prin serviciul de ambulatoriu. În condițiile actuale, nu le putem oferi pacienților aceste servicii, decât prin internarea continuă care durează maximum două săptămâni. Pacienții ni se pot adresa doar pe bază de programare pentru că nu avem decât 25 de paturi, cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist prin ambulatoriu. Pacientul trebuie să dețină la internare cardul de sănătate, buletinul, adeverință de salariat, cupon de pensie și toate documentele medicale”, este concluzia prof. dr. Paraschiva Postolache.