Violența în școli creează tensiuni. Reacțiile profesorilor după ce o colegă a fost bătută de un elev

„De ani buni, tensiunile dintre părinți și profesori s-au accentuat. În general, aceasta este atitudinea unei majorități a părinților, care sigur, nu ajunge la acte de violență, dar există violență verbală, se adresează agresiv cadrelor didactice”, a mărturisit Andreia Bodea.

„Acest copil a avut această reacție, pentru că a învățat-o acasă. El (…) a învățat că dreptatea se face cu pumnii. Asta se înscrie în progresia actelor de agresivitate ale părinților vis-a-vis de școală”, a adăugat profesoara.

Profesorii „se îndoiesc” de eficiența consilierii psihologice

Măsura, indiferent cât de drastică ar fi, este „inutilă”, în perspectiva profesoarei de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Ploiești, Raluca Gorcea, care a explicat că „elevul nu o să înțeleagă că ce a făcut e greșit, pentru că se va duce la consiliere doar ca parte a pedepsei. Indiferent de ce pedeapsă primea, este prea târziu. Nu cred că va pricepe nimic”.

Profesoara a explicat că vina nu este exclusiv a elevului. „Dacă el a mai provocat probleme, școala a impus doar sancțiuni, fără să vadă de unde are el obiceiurile astea. În loc să își bată diriginta putea să bată un coleg. Dacă ne axăm doar pe pedeapsă, nu rezolvăm problema. El tot în familia aia va sta, iar gradul de agresivitate poate crește”, crede Gorcea.

Consilierea elevului care se va întoarce în același mediu în care a trăit până acum nu are garantat șanse de reușită, crede și Andreia Bodea, de la „Caragiale”. Pe lângă mediul de viață al copilului, ea poate să fie influențată de specialiști, care pot fi „specialiști de top sau de mâna a doua”, susține directoarea.

„Acești copii învață de mici că au numai drepturi, pe când generația mea a învățat că are datorii și obligații. Evident, nu recunoaștem și dreptul profesorului de a bate un elev, nu mai avem voie nici măcar să-l admonestăm civilizat public”. Conform cadrului didactic, „probabil el (n. red.: elevul de la Târgu Mureș) se simte acum un mic erou”.

„Discrepanța dintre drepturile elevilor și drepturile profesorilor se adâncește din ce în ce mai mult, iar noi vom mai auzi de astfel de cazuri”, a mai spus Bodea.

Directoarea școlii unde a ajuns băiatul: „Îl vom trata frumos”

În schimb, directoarea la Școala Gimnazială „Dacia”, Mihaela Santa, unde este înscris elevul acum, spune că situația este una delicată, dar punctează că elevul are în continuare dreptul la educație. Și că școala va face eforturile necesare.

„Este o situație cu care nu ne-am mai confruntat până acum. Vreau să cred că am luat niște măsuri de precauție, în sensul că am luat legătura cu responsabilul de caz din partea Direcției de Asistență Socială și am încercat să ne informăm cât se poate asupra acestui copil. Am luat legătura cu poliția de proximitate, cu poliția locală. Încercăm să respectăm dreptul lui la educație însă, în egală măsură, să protejăm și să asigurăm o siguranță și cadrelor didactice și celorlalți elevi ai școlii”, a spus, într-o discuție cu HotNews.ro, Mihaela Santa.

În acest an școlar, elevul de 15 ani nu a mers la școală, pentru că până vineri, 11 octombrie, când instanța s-a pronunțat în cazul său, el s-a aflat în arest la domiciliu.

„Și eu personal îmi pun niște semne de întrebare legat de felul în care ar trebui să reacționez în prezența acestui copil. Evident că vom porni cu toții de la premisa că trebuie primit în școală, îl vom trata frumos”, a mai spus Santa.

Reprezentant al profesorilor: „Legislația este lacunară, insuficientă”

Președintele Federației Sindicatelor Libere în Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, spune că situația elevului de 15 ani de la Târgu Mureș nu este unică: „Astfel de cazuri s-au întâmplat multe în România, multe dintre ele nu au fost cunoscute de mass-media. Au fost luați profesori cu salvarea, duși la spital”. El spune că la această situație s-a ajuns din cauza legislației insuficiente.

„Astea sunt consecințele democrației prost înțelese. Într-o țară normală, astfel de lucruri nu se întâmplă pentru că acolo sunt reguli foarte clare. Acolo răspund acei elevi. Nu sunt integrați în școală și urmăriți șase luni și consilier psihologic. Acolo există centre speciale unde acei elevi au un alt regim. Noi le spuneam înainte școli de corecție. Pot fi numite altfel”.

„Un asemenea elev care a făcut asta la 15 ani poate fi un client al pușcăriilor în următorii ani. Riscă să devină un infractor. Dacă s-ar lua măsuri la timp, ar putea fi aduși pe linia normală”, este de părere Hăncescu.

„Școala este neputincioasă”

El spune că trebuie ținut cont și de faptul că, în alte țări, dacă copiii care comit astfel de fapte sunt minori, răspunde și familia.

„Păi școala este neputincioasă. Spuneam mai devreme, legislația nu o ajută cu nimic. Ce poate să facă școala? Decât să se roage la Dumnezeu ca acel copil să nu facă într-o bună zi o trăsnaie similară cu cea pe care a făcut-o în luna martie. Aici e toată problema de fond”, crede sindicalistul.

Hăncescu spune că în 2018 sau 2019 a avut o inițiativă legislativă prin care profesorii erau protejați în astfel de cazuri, însă clasa politică de la acea vreme a respins propunerea.

„Din păcate nu sunt în siguranță (n. red.: profesorii și elevii la școală). Dovadă este cazul pe care îl comentăm. Repet, nu sunt cazuri singulare, sunt foarte multe abuzuri, zilnic se întâmplă profesori scuipați, înjurați, care nu au nicio treabă cu buna conduită pentru că știu că nu li se poate întâmpla nimic”.

„Scăderea notei la purtare nu îi afectează pe foarte mulți. E foarte permisivă legislația la noi. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, vă spun că vor fi mulți copii care vor fi pierduți pentru societate”, a spus pentru HotNews.ro președintele FSLI.

Și directoarea Andreia Bodea este de părere că măsurile punitive care se aplică în prezent nu sunt suficiente cât să-i „afecteze” pe elevi. „Pe copiii de azi nu-i afectează foarte tare asemenea măsuri. Este rezultatul zecilor de ani de îndelungată toleranță și îngăduință”.

Reprezentanții elevilor: Reabilitarea este esențială

Președinta Consiliului Național al Elevilor (CNE), Bianca Ivan, spune că siguranța elevilor și profesorilor în școli ar trebui să fie o prioritate, iar cazuri precum cel de la Târgu Mureș arată existența unor „probleme mai profunde care trebuie rezolvate printr-o colaborare reală între familie, școală și autorități”.

„Deși măsura impusă de instanță, care include consilierea psihologică obligatorie, este un pas în direcția corectă, considerăm că este insuficientă pentru a preveni pe viitor astfel de comportamente”, a spus Bianca Ivan pentru HotNews.ro.

Ea susține că „reabilitarea elevului trebuie să fie susținută prin programe adecvate, însă doar consilierea nu poate rezolva problemele structurale care duc la acte de violență”.

„Este esențial ca aceste măsuri să fie completate de o educație solidă privind gestionarea emoțiilor și comunicarea non-violentă – lucru care este inexsitent în actuala programă școlară. Dacă ceea ce elevul consideră că este „acasă” nu îi oferă siguranță, cred că este de datoria școlii și a sistemului să îl sprijine nu numai academic, dar și emoțional”, susține reprezentanta elevilor.

Ea spune că în astfel de cazuri sancțiunile nu ar trebui să fie doar o metodă de reeducare, ci ele ar trebui să prevină în viitor astfel de întâmplări.

Inspectoratul Școlar Județean Mureș: „Când se va întoarce poate va avea un comportament civilizat, normal”

Șefa IȘJ Mureș, Paula-Maria Dărăban, a spus că nu există pentru moment nicio procedură privind acest caz și că Inspectoratul nu a primit nicio hârtie de la instanță: „O să vedem cum o să procedăm”.

„Copilul are dreptul la educație (…). Deocamdată copilul nu a fost nici o zi la școală. Când se va reîntoarce poate va avea un comportament civilizat, normal, care nu ridică probleme”, a spus inspectoarea școlară generală.

Întrebată ce se va întâmpla dacă elevul va crea din nou probleme, Dărăban a spus că noua școală în care învață băiatul de 15 ani va putea lua măsuri.

„Bineînțeles că va fi sub o permanentă supraveghere și se vor lua măsurile care se impun. Dar sperăm să nu fie cazul, mai ales fiind vorba de clasa a VIII-a. Deci cu siguranță va fi sub supraveghere. Noi trebuie să și sprijinim copilul să se reintegreze în colectiv, dar, în același timp, să aibă un comportament normal și să nu creăm probleme. Sperăm să nu fie alte probleme”, a spus Paula-Maria Dărăban.

„Nu mă simt mai în siguranță la școală decât mă simt în siguranță pe stradă”

Directoarea Andreia Bodea și președintele Federației Naționale a Părinților, Cătălin Nan, cred că școlile din România sunt, în general, medii sigure pentru profesori și elevi.

„Cred că o să mai apară astfel de cazuri, dar nu putem avea o societate utopică în care nici măcar unul din 200.000 de cazuri nu reacționează așa. Să nu cădem în prăpastia drobului de sare. Noi avem niște școli sigure, foarte sigure”, a declarat Nan pentru publicul HotNews.ro.

Siguranța garantată în școli este însă contestată de profesoara Raluca Gorcea. „Nu mă simt mai în siguranță la școală decât mă simt în siguranță pe stradă. Mi se pare că te expui aceluiași risc de a fi abuzat verbal și fizic, iar asta ține de cum societatea alege să gestioneze cazurile de violență”, potrivit HotNews.ro.