Veteranii din Primul Război Mondial la Iași! Cercetătorul Marius Chelcu prezintă povestea inedită a stejarilor din Mârzești

Stejarii din localitatea ieșeană Mârzești sunt veteranii Primului Război Mondial! Cercetătorul Marius Chelcu de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași prezintă un dosar centenar și o hartă – probe pentru un nou document. Sursa folosită de istoricul Marius Chelcu sunt Arhivele Naționale București, Casa Școalelor, 420/1921. „Se știe că Iașul și împrejurimile sale au avut de suportat în anii 1916-1918 un efort mult peste posibilitățile de care dispunea. Pe lângă numărul mare de refugiați, inclusiv administrația statului, în apropierea orașului Iași au fost cantonate trupe române și ruse aflate în refacere sau în trecere către front. Supraaglomerarea de oameni presupunea nevoi permanente de hrană și lemne pentru construcții și foc”, arată Marius Chelcu de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași

În localitatea ieșeană Mârzești sunt veteranii Primului Război Mondial! Cercetătorul Marius Chelcu de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași scoate la iveală dosarul centenar și o hartă – probe pentru un nou document istoric. Sursa sunt Arhivele Naționale București, Casa Școalelor, 420/1921.

Stirile PROTV

LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale în SUA 2024. Alegătorii se duc la urne pe o vreme urâtă, cu furtuni și ninsori anunțate

RomaniaTV

Daniela Iliescu, în lacrimi la ziua Ilenei Sterp. Ce s-a întâmplat între sora și iubita lui Culiță Sterp. Toți cei prezenți au fost martori

Marii veterani din Primul Război Mondial la Iași! Istoricul Marius Chelcu vorbește despre cazul stejarilor din Mârzești

Evocarea cercetătorului Marius Chelcu prezintă cazul Padurii Mârzești gasite într-un dosar de inspecție silvică întocmit după Primul Război Mondial, în anul 1923.

„Stejarii de la Mârzești – veteranii Primului Război Mondial. Un dosar centenar și o hartă – probe pentru un nou dosar. Amănunte despre trecutul Pădurii Mârzești le-am găsit într-un dosar de inspecție silvică întocmit după Primul Război Mondial, în anul 1923, cuprinzând o destul de amănunțită descriere a situației în care se afla pădurea în acel moment și o hartă a amplasamentului. Pe hartă, pe marginea sudică a pădurii, de-a lungul drumului, actualul Drum Județean 282, au fost notate câteva repere, borne, care pot fi și astăzi descoperite pe teren”, arată istoricul Marius Chelcu.

Victimele Primului Război Mondial la Mârzești, județul Iași

Legat de victimele Primului Război Mondial la Mârzești, Marius Chelcu evocă faptul că Iașul și împrejurimile sale au avut de suportat în anii 1916-1918 un efort mult peste posibilitățile de care dispunea. Pe lângă numărul mare de refugiați, inclusiv administrația statului, în apropierea orașului au fost cantonate trupe române și ruse aflate în refacere sau în trecere către front. Supraaglomerarea de oameni presupunea nevoi permanente de hrană și lemne pentru construcții și foc.

„Apropierea Pădurii Mârzești de oraș a făcut ca ea să fie exploatată pentru nevoile de aprovizionare. Practic, a fost sacrificată pentru efortul de război, fiind tăiată în totalitate de către armată, rămânând doar lăstărișul și câțiva copaci mai bătrâni pe margine. În ciuda situației dezastruoase, inspectorul silvic avea în anul 1922 speranțe mari în privința refacerii fondului. Solul pe care se afla pădurea fiind fertil, lăstărișul care dăduse din rădăcinile copacilor defrișati crescuse exploziv. Trebuiau făcute doar operațiuni corecte de întreținere, pentru a lăsa copacii tineri să se dezvolte”, detaliază cercetătorul Marius Chelcu.

Pădurea Mârzești este urmașa mlădițelor rămase în urma sacrificării complete din timpul Primului Război Mondial

Actuala Pădure Mârzești este urmașa mlădițelor rămase în urma sacrificării complete din timpul Primului Război Mondial. În privința speciilor, se menționa că pe platou la Mânzești, de-a lungul drumului, esența predominantă era stejarul pedunculat, în amestec cu carpen, arțar, cireș, iar pe văi predomina teiul, ulmul, frasinul, în amestec cu arbuști, precum păducelul și cornul. Situația compoziției este asemănătoare și în prezent, dovedind continuitatea, cu excepția tinerei liziere de salcâm, situată în partea cea mai din vale).

„Recomandarea inspectorului silvic era ca pădurea, în afara operațiunilor de rărire a lăstărișului, să nu fie exploatată timp de cel puțin 20 de ani, acesta fiind intervalul minim necesar refacerii sale. Abia apoi se putea reveni la o exploatare normală a fondului forestier. Prin urmare, în afara câtorva copaci, de-i numărai pe degete, în frunte cu stejarul cel mai bătrân, Pădurea Mârzești este urmașa mlădițelor rămase în urma sacrificării complete din timpul Primului Război Mondial.

Sunt copacii tineri care au crescut la umbra câtorva veterani, păstrați ca martori și semne de hotar. Poate nu întâmplător, de cealaltă parte a drumului, terenul agricol, astăzi în mare parte cartier rezidențial, a fost tot atunci dat țăranilor, veterani și urmași ai aceluiași război. Așadar, încercarea Asociației Rediu lui Tătar de protejare a Pădurii și pajiștilor de la Mârzești poate fi și un exercițiu de memorie, de reamintire a sacrificiilor făcute de oameni și natură în momente de cumpănă din trecutul nostru”, completează istoricul Marius Chelcu.

Stejarii seculari de la Mârzești nu se taie. Trei confirmări oficiale și o recomandare

Aceasta este concluzia răspunsurilor primite în urma solicitării pe care Asociația Rediu lui Tătar a înaintat-o, în data de 7 mai 2020, unor instituții cu atribuții în domeniul protecției mediului și a amenajării teritoriului în județul Iași.

„Pe 8 mai, răspuns din partea Direcției Silvice Iași, prin care se arată că «stejarii din apropierea Drumului Județean nu vor fi tăiați, mai ales cel mai gros. Din cele constatate la fața locului, acești stejari sunt aplecați pe Drumul Județean și vom găsi posibilitatea de a fi toaletați în partea dinspre drum, pentru a încerca să evităm ruperea acestora atunci când sunt furtuni, vânturi, căderi de precipitații și pentru a micșora greutatea ce apasă pe trunchiul stejarilor… mai ales că stejarul cel mai mare are trunchiul crăpat la mijloc, aproape până jos.

Pe 14 mai a venit răspuns din partea Agenției pentru Protecția Mediului Iași, direcționat și către UAT Rediu și Instituția Prefectului, prin care la punctul 2 ni se comunica faptul că: «din documentația care a stat la baza emiterii actului de reglementare din punct de vedere al protecției mediului emis de APM Iași, pentru proiectul de modernizare menționat mai sus, reiese faptul că acești arbori nu vor fi tăiați». Pe 21 mai avem răspuns din partea Instituției Prefectului Județului Iași, prin care ni se comunica, pe baza răspunsului Agenției pentru Protecția Mediului că «arborii la care faceți referire nu vor fi tăiați»”, a mai spus istoricul Marius Chelcu.

Starea de sănătate a celui mai bătrân stejar urmează a se reface, cu maximă atenție și responsabilitate, de către specialiști de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Academia Română – filiala Iași. Recomandarea Agenției pentru Protecția Mediului, cuprinsă în punctul 3 al răspunsului, de a se începe demersurile pentru declararea acestor arbori „naturii/istoric/cultural la nivel local, ca formă legală eficientă pentru conservarea și protecția lor. Toate demersurile și deciziile de protejare a arborilor nu afectează cu nimic lucrările de modernizare a Drumului Județean 282.

Iașul în Primul Război Mondial (1916-1918)

Primul Război Mondial a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale. A fost un război declanșat în Europa, care a durat de la 28 iulie 1914 și până pe 11 noiembrie 1918. Au participat 70 de milioane de militari, inclusiv 60 de milioane de europeni, mobilizați într-unul dintre cele mai mari războaie din istorie. Nouă milioane de combatanți și șapte milioane de civili au murit ca urmare a războiului. În România, la sfârșitul anului 1916, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul s-au refugiat la Iași, în vechea capitală a Moldovei, împreună cu o bună parte a populației.

Drama umană petrecută atunci, în Primul Război Mondial la Iași, a fost amplificată de ger, foamete, tifos și un cumplit accident feroviar, este greu de imaginat astăzi. Numărul victimelor zilnice a produs un efect demoralizator, depășit cu mare dificultate și chinuri. La Iași, toți românii și-au regăsit încrederea în destinul lor. În acele timpuri crunte ale Primului Război Mondial, orașul Iași și locuitorii au dat dovadă de implicare, sacrificiu și de susținere totală.