Vești proaste pentru președintele Klaus Iohannis! Instanța îl obligă să returneze toți banii încasați din chiriile de la Sibiu

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au încheiat lungul proces legat de spațiul comercial deținut de familia Iohannis în Sibiu. Președintele Klaus Iohannis este obligat să returneze toți banii încasați din chiria acestui spațiu, unde a funcționat o sucursală Raiffeisen Bank, potrivit Antena 3 CNN.

Familia Iohannis a obținut peste 260.000 de euro din închirierea spațiului comercial de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, Sibiu.

Între 1999 și 2016, spațiul a fost deținut de familia prezidențială, generând venituri de peste 260.000 de euro, bani care au fost folosiți pentru achiziționarea altor trei imobile.

Președintele Klaus Iohannis a prejudiciat statul român de două ori

ANAF a explicat, într-un răspuns pentru G4Media.ro în aprilie, că din cauza litigiilor legate de moștenire, nu poate recupera un alt imobil ce a aparținut președintelui – spațiul comercial de pe strada Nicolae Bălcescu 29, din Sibiu – și nici cei 260.000 de euro încasați din chirie de familia prezidențială. În esență, statul român este prejudiciat de două ori: imobilul stă nefolosit din 2016, iar banii din chirii nu pot fi recuperați de la familia Iohannis.

Stirile PROTV

Alerta de drone pe litoral a băgat spaima în localnici: „Aveam impresia că ori acum îmi bubuie casa, ori ceva se întâmplă”

RomaniaTV

Anunț despre schimbarea orei de la sfârșitul lui octombrie. Decizia care schimbă tot vine din Statele Unite!

Litigiul a fost inițiat de Rodica Baștea, care a cerut anularea unui certificat emis în 2008, prin care statul român era declarat moștenitorul legal al imobilului de pe Gheorghe Magheru 35. Între 1999 și 2008, proprietatea a aparținut lui Ioan Baștea, soțul Rodicăi Baștea (decedat între timp), Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui, și lui Carmen Iohannis, soția acestuia.

Până în prezent, Rodica Baștea a pierdut toate procesele, atât la Tribunalul Hunedoara, cât și la Curtea de Apel Alba, fiind reprezentată de casa de avocatură Mușat și Asociații.

ANAF subliniază că acest conflict de moștenire împiedică recuperarea unui alt imobil pierdut de familia Iohannis în instanță, în noiembrie 2015 – spațiul comercial de pe strada Nicolae Bălcescu 29, o zonă pietonală importantă din Sibiu. Din cauza litigiului, succesiunea a fost suspendată de notarul public din Avrig.

Spațiul comercial de pe strada Nicolae Bălcescu 29 a fost deținut de familia prezidențială între 1999 și 2016, aducând venituri de peste 260.000 de euro din chiria plătită de Raiffeisen Bank. Cu acești bani, după cum a menționat riseproject.ro, președintele Klaus Iohannis a achiziționat alte trei proprietăți, pe care le-a numit „căsuțe” într-un interviu, acestea generând la rândul lor venituri din chirii.

În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a decis că soții Iohannis au deținut ilegal imobilul, iar în aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei a fost radiat din cartea funciară. Cu toate acestea, din 2016 până în prezent, statul român nu a putut înscrie dreptul său de proprietate din cauza unui litigiu legat de moștenire, care continuă să fie în desfășurare. ANAF nu poate obține certificatul de moștenitor pentru imobilul de pe strada Bălcescu 29, așa cum a reușit în cazul proprietății de pe Gheorghe Magheru 35, decizie contestată în instanță de Rodica Baștea, prietena familiei Iohannis. Între timp, spațiul comercial rămâne nefolosit.

Potrivit ANAF, statul va putea solicita returnarea chiriei încasate de familia Iohannis în perioada 1999-2016 doar după ce va obține dreptul de proprietate asupra imobilului. ANAF a explicat că recuperarea acestor sume poate fi realizată doar de către proprietarul recunoscut legal, iar decizia Curții de Apel Brașov nu a transferat automat proprietatea către stat, deoarece titlul de proprietate al statului trebuie să fie stabilit printr-un certificat de moștenitor sau printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Legătura dintre imobilele din străzile Gheorghe Magheru 35 și Nicolae Bălcescu 29

Potrivit investigației realizate de riseproject.ro și Centrul de Investigații Media (CIM), ambele imobile au aparținut soților Eliseu și Maria Ghenea (născută Baștea). Acestea au fost naționalizate în anii ’60 de regimul comunist. După Revoluție, în anii ’90, un presupus moștenitor, Ioan Baștea, un strănepot al Mariei Ghenea, a obținut o decizie judecătorească prin care s-a anulat naționalizarea.

La 1 iunie 1999, Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, au achiziționat jumătate din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu 29 de la Ioan Baștea pentru doar 3.200 de dolari. Această tranzacție a permis familiei Iohannis să devină coproprietară a spațiului comercial, care le-a adus ulterior venituri substanțiale.

Ambele proprietăți au fost implicate în litigii pe parcursul anilor. Statul român a reușit să obțină certificatul de moștenitor pentru imobilul de pe Gheorghe Magheru 35, document a cărui anulare este acum cerută de Rodica Baștea la Înalta Curte. În ceea ce privește imobilul de pe strada Bălcescu 29, familia Iohannis a pierdut dreptul de proprietate în 2015, iar în 2016, titlul lor a fost radiat din cartea funciară. Cu toate acestea, litigiile legate de moștenire împiedică în continuare statul să înscrie dreptul său de proprietate asupra imobilului.

De ce au pierdut în instanță soții Iohannis și Rodica Baștea

Pe 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a anulat certificatul de moștenitor emis în 1999 pe numele lui Ioan Baștea, constatând că familia Iohannis nu a fost cumpărătoare de bună-credință. Instanța a invalidat contractul de vânzare-cumpărare prin care aceștia au achiziționat jumătate din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu 29, și a dispus radierea lor din cartea funciară.

Instanța a argumentat că certificatul de moștenitor a fost emis cu încălcarea competenței teritoriale și nu s-a bazat pe o relație de rudenie între Eliseu Ghenea și Nicolae Baștea, tatăl lui Ioan Baștea. De asemenea, s-a stabilit că Nicolae Baștea nu era nepotul lui Eliseu Ghenea, ci al soției acestuia, Maria Ghenea, ceea ce excludea o moștenire directă.

Instanța a subliniat că familia Iohannis nu a fost de bună-credință la achiziționarea imobilului, având în vedere că acesta a fost dobândit prin documente considerate nevalabile de către instanțe.

Dezvăluiri surprinzătoare despre președintele Klaus Iohannis

Într-un editorial publicat pe G4Media.ro, jurnalistul Dan Tăpălagă a scos la lumină detalii inedite despre Klaus Iohannis, făcând dezvăluiri din culisele primului său mandat. Tăpălagă relatează că unul dintre primele semnale neobișnuite legate de comportamentul președintelui a apărut la începutul mandatului său, în timpul unei vizite oficiale la New York. La acea vreme, Iohannis ar fi solicitat un hotel cu o toaletă ajustată după preferințele sale personale, o cerință care a pus echipa prezidențială și ambasada în dificultate, căutând zile întregi un astfel de hotel.

Conform jurnalistului, acest episod a fost unul dintre primele care au arătat o abordare diferită a președintelui, subliniind o înclinație către confortul personal. Alte incidente, precum faimosul gest al aruncării paltonului pe capota unei mașini din cauza nemulțumirii privind tratamentul primit, pasiunea sa pentru golf, vila renovată din cartierul de lux Aviatorilor sau călătoriile cu avion privat, sunt menționate ca exemple care reflectă acest stil de viață privilegiat.

Tăpălagă a mai punctat și absențele lungi ale președintelui din spațiul public, precum și tăcerile prelungite în fața crizelor politice majore. Aceste momente au întărit percepția că Iohannis este un lider distant, care evită confruntările directe sau problemele care ar putea să-i tulbure confortul de la Palatul Cotroceni.

Pe măsură ce mandatul său se apropie de final, jurnalistul observă că pretențiile președintelui par să crească, existând speculații că acesta vizează o poziție de conducere în NATO sau în cadrul instituțiilor europene de la Bruxelles.

Motivul pentru care aceste dezvăluiri apar abia acum, la finalul mandatelor lui Klaus Iohannis, rămâne neclar.

Ce avere are președintele Klaus Iohannis

Primul an complet al lui Klaus Iohannis în funcția de președinte a fost 2015. Potrivit declarației de avere pe care a completat-o în 2016, pentru anul fiscal 2015, acesta deținea la vremea respectivă, împreună cu soția sa, două apartamente și trei case în Sibiu.

În momentul de față, potrivit declarației de avere, președintele Klaus Iohannis are 3 apartamente și 3 case.

Cont bancar: 200.000 lei

Președinte: 181.955 lei

Drepturi de proprietate intelectuală: 5.934 lei

Închiriere imobile: 44.389 lei

Carmen Iohannis:

Profesor: 41.283 lei

Închiriere imobile: 44.389 lei

Iată câți bani va primi Klaus Iohannis la pensie, după 42 de ani de „muncă”.

Carmen și Klaus Iohannis sunt împreună de peste 30 de ani, iar în momentul actual sunt unul dintre cele mai urmărite cupluri prezidențiale din întreaga lume.

Înainte de a deveni președintele României, Klaus Iohannis a fost profesor de fizică și inspector școlar, iar soția sa este profesoară de limba engleză. După ce s-au căsătorit, au început să predea la liceele în care au fost elevi, respectiv la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” și la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”.