Gerry Rice, purtătorul de cuvânt al Fondului Monetar Internaţional, a declarat joi că imaginea conturată cu trei luni în urmă despre economia mondială nu este atât de sumbră în prezent. Acesta oferă speranțe că luna următoare se vor îmbunătăți estimările organizației.
Purtătorul de cuvânt nu a transmis date noi, însă a arătat că cele mai recente date statistice din China şi mai multe economii avansate sunt peste aşteptări. Pe de altă parte, a subliniat că, la nivel global, din cauza pandemiei provocate de noul coronavirus, orizontul rămâne unul dificil, fiind afectate mai multe sectoare economice.
„Indicatorii economici recenţi sugerează că perspectivele ar putea fi mai puţin sumbre decât în momentul în care am publicat World Economic Outlook din 24 iunie, iar unele părţi ale economiei mondiale încep să depăşească momentul critic”, a declarat Gerry Rice într-o conferinţă de presă. În plus, există semne că schimburile comerciale mondiale încep să îşi revină încet după izolarea extinsă introdusă pentru a limita răspândirea virusului, a spus Rice.
Pericolul nu a trecut pentru țările în curs de dezvoltare
„Însă vreau să sublinieze că nu suntem încă în afara pericolului iar perspectivele rămân foarte dificile, în special pentru multe pieţe emergente şi ţări în curs de dezvoltare, altele decât China”, a spus purtătorul de cuvânt al FMI, evidențiind faptul că multe din aceste ţări întâmpină în continuare o cerere internă slabă, diminuarea cererii la export, diminuarea remitenţelor şi a veniturilor din turism.
În luna iunie, Fondul Monetar Internațional a prognozat că Produsul Intern Brut la nivel mondial va înregistra o contracţie de 4,9% în acest an, revizuindu-şi în jos estimările din luna aprilie, când miza pe o contracţie de doar 3%.
În data de 13 octombrie 2020, FMI urmează să publice noile sale estimări.
Un cunoscut economist: „Majorarea pensiilor și dublarea alocațiilor ar putea obliga România la un acord cu FMI”
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank consideră că majorarea pensiilor cu 40%, dublarea alocaţiilor, primele pentru medici, majorarea salariilor profesorilor, toate acestea vor face imposibilă finanţarea „tradiţională” a deficitului, iar singura cale de ieşire rămâne un nou împrumut de la FMI.
„Dacă majorările se aprobă, bugetul va fi aruncat în aer. Nimeni nu va finanţa un astfel de deficit (un deficit de 9% din PIB peste care s-ar adăuga alte aproape 3 puncte, din majorări – n. red.) Ratingul de de ţară ‘recomandat investiţiilor’ poate fi pierdut şi atunci singura soluţie de finanţare a deficitului va fi un nou acord cu FMI”, a declarat Ionuţ Dumitru.
Chiar dacă excludem majorările menţionate, în 2021 deficitul bugatar ar fi pornit, la început de an, de la 7-8% din PIB. Cu o majorare a punctului de pensie de 40%, cu majorarea salariilor, cu dublarea alocaţiilor şi altele, punctul de plecare va fi de 11-12% din PIB care, pentru pieţe, nu este finanţabil, spune Dumitru.
„Pieţele nu vor finanţa un astfel de deficit, mai ales în lipsa unui rating recomandat investiţiilor, sau îl vor finanţa la costuri greu de suportat şi soluţia rămâne un nou apel la FMI.”
În prezent, veniturile fiscale ale bugetului sunt de sub 30% din PIB. Împreună cu veniturile nefiscale – fonduri UE, etc. – veniturile consolidate ajung la 32% din PIB. Una este să finanţezi un deficit de 9% din PIB (cazul nostru), când ai venituri de 40% din PIB (cum au multe ţări din UE) şi alta este să finanţezi acelaşi deficit, când ai venituri de 30% din PIB (din nou, cazul nostru), arată economistul.