Veste bună pentru români! Facturile la căldură vor scădea

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu, a adus în discuție posibilitatea ca facturile la căldură ale locuitorilor din București să scadă cu aproximativ 10%, în cazul în care Termoenergetica și ELCEN vor fuziona.

Fuziunea dintre Termoenergetica și ELCEN ar reduce facturile la căldură

Cîrstoiu a subliniat că această fuziune ar putea fi benefică pentru consumatori. În acest sens el a dat ca exemplu orașul Oradea, care nu se confruntă cu probleme majore în privința furnizării de căldură.

RomaniaTV

Era retragerilor de la bancomat devine istorie. Cum faci rost de numerar dacă îți ții economiile pe card

Observatornews.ro

Adeverinţele medicale, falsificate de elevi cu ajutorul AI, pentru a scăpa de ore

Totodată, el a atras atenția asupra datoriilor existente, menționând că Termoenergetica are deja o datorie de aproximativ 700 de milioane de lei, iar această situație ar putea genera probleme serioase.

Pentru a rezolva problemele de infrastructură și pentru a moderniza CET-urile, Cîrstoiu a sugerat implicarea unor parteneri privați prin intermediul unor parteneriate public-private. El a subliniat că o astfel de colaborare ar putea accelera ritmul de implementare a proiectelor și ar putea permite efectuarea unor investiții semnificative, fără a implica direct bugetul public.

În plus, Cîrstoiu a evidențiat existența unei legi care reglementează acest tip de parteneriate și a subliniat importanța atragerii unor parteneri privați care să-și asume responsabilitatea modernizării infrastructurii termice.

„Fuziunea Elcen cu Termoenergetica va duce la scăderea facturilor cu 10%. Faptul că nu s-au făcut plați, că avem datorie de 700 de milioane la Termoenergetica va aduce probleme grave. Plecăm din start cu datorii. Pentru schimbarea țevilor se pot atrage parteneri privați. Trebuie să se meargă de trei ori mai rapid. Există legea parteneriatului public – privat. Dacă ai un partener privat îi dai să schimbe mai mult și el își va recupera investiția din încasări”, a spus Cîrstoiu la B1TV.

Anterior, Cătălin Cîrstoiu spunea că Bucureştiul trebuie să se orienteze către noi forme de energie. El susţine că va explora potenţialul energiei geotermale, „care poate fi o bună soluţie în special pentru partea de nord a oraşului, dar şi producţia de energie din deşeuri”.

În acest sens, el a spus că va face echipă cu Guvernul României, cu Consiliul General al Capitalei, cu primăriile şi consiliile de sector pentru „a le da bucureştenilor un sistem de termoficare mai bun, căldură şi apă caldă oricând e nevoie, la un cost mai mic”.

De asemenea, el spunea de actualul edil, Nicușor Dan, că a ratat fonduri europene pentru termoficare de peste 200 de milioane de euro, bani pe care îi putea accesa din 2020, dar pe care n-a ştiut să-i atragă.

Facturile la căldură și curent ar putea scădea

Ministerul Energiei intenționează să intensifice presiunea asupra furnizorilor pentru a diminua și mai mult costurile energiei electrice și ale gazelor naturale, prin reducerea limitelor de prețuri la care achiziționează de la producători. Românii ar putea vedea aceste scăderi de prețuri începând cu lunile mai și iunie.

În ceea ce privește tarifele pentru electricitate, limitele pentru consumatorii casnici sunt stabilite la 0,68 lei pe kWh pentru consumul de până la 100 kWh, 0,8 lei pe kWh pentru 100-255 kWh și 1,3 lei pe kWh pentru consumuri mai mari de 300 kWh. În cazul gazelor, limita este de 0,31 lei pe kWh.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat deja că, în această săptămână, el și colegii săi se pregătesc pentru o optimizare a schemei de plafonare-compensare, cu posibilitatea de reducere a prețurilor în facturi. Prețurile nu vor crește deoarece limitele pentru consumatorii finali rămân neschimbate.

Schema de plafonare-compensare va fi optimizată curând

Totodată, intenționează să intensifice presiunea asupra furnizorilor pentru a diminua costurile la energia electrică și gazele naturale, prin ajustarea plafonului la care producătorii vând energia. Conform datelor Eurostat din trimestrul trei al anului anterior, România se situează la nivel european pe locul cinci ca preț pentru curent electric și pe locul patru pentru gaz.

„Săptămâna aceasta, ne pregătim de o optimizare a schemei de plafonare-compensare, prin care prețurile din facturi ar putea să mai scadă. În niciun caz nu vor crește, pentru că plafoanele (la consumatorii finali – n.r.) nu se schimbă. Dar vrem să punem o presiune și mai mare pe furnizori pentru a scădea prețurile atât la energia electrică, cât și la gaze naturale, prin scăderea plafonului la care producătorii vând energia. La nivel european, avem al cincilea cel mai ieftin curent electric și al patrulea cel mai ieftin gaz, potrivit datelor Eurostat din trimestrul trei al anului trecut”, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Datorită unor tendințe internaționale favorabile, prețurile de referință pentru gazele naturale pe piața europeană au rămas scăzute începând din februarie 2023 și au fost constant sub 30 euro/MWh începând din ianuarie 2024, nivel apropiat de cel din perioada anterioară crizei energetice.

În contextul în care piața gazelor în România nu este complet liberalizată, aceste reduceri de preț nu sunt resimțite decât în cazul prețului spot al gazului tranzacționat pe Bursa de Mărfuri, care constituie însă mai puțin de 10% din consumul total. Gazul vândut în această manieră a rămas constant sub limita de 150 RON/MWh impusă de autorități în ultimele săptămâni.