Vechi morminte, de peste 5.000 de ani, într-o nouă descoperire arheologică făcută cu ajutorul imaginilor din satelit, la zeci de kilometri lângă municipiul Iași (GALERIE FOTO EXCLUSIV)

Vechi morminte, de acum peste 5.000 de ani, o nouă descoperire arheologică făcută cu ajutorul imaginilor satelitare, la zeci de kilometri lângă orașul Iași! Totul completat de investigații pe teren și prin prospecțiuni magnetometrice realizate de specialiștii Centrului ArheoInvest de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe teritoriul comunei Coarnele Caprei. Aici au fost descoperite și trei noi așezări de tip „cenușar”, specifice perioadei târzii a Epocii Bronzului, mai exact comunităților Noua (circa 1.450-1.100 înainte de Hristos)

Imaginile obținute prin satelit i-au ajutat pe arheologii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași să descopere vechi morminte, de acum peste 5.000 de ani, la 55 de kilometri de urbe, în comuna Coarnele Caprei! De asemenea, după investigații pe teren și prin prospecțiuni magnetometrice realizate de specialiștii Centrului ArheoInvest de la „Cuza”, aici au fost descoperite și trei noi așezări de tip „cenușar”. Acestea sunt specifice perioadei târzii a Epocii Bronzului, mai exact comunităților Noua (circa 1.450-1.100 înainte de Hristos).

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

Lovituri în lanţ, au găsit reţeta răzbunării! Chefii au câştigat războiul cu Antena

Pierdută printre dealurile molcome ale Câmpiei Jijiei Inferioare, comuna Coarnele Caprei a fascinat dintotdeuna oamenii

Pierdut printre dealurile molcome ale Câmpiei Jijiei Inferioare, actualul teritoriu al comunei Coarnele Caprei, cu sate tinere, formate în secolul al XIX-lea de tineri însurăței din zonele muntoase ale Neamțului și Sucevei, i-a fascinat dintotdeauna pe oameni. Același lucru continuă să îl facă și astăzi. Aici, de-al lungul timpului, au trăit comunități umane care au inventat și dezvoltat agricultura acum mai bine de 7.000 de ani (pe „Dealul lui Mercaș” sau sub „Dealul Rotund”, în „Valea Boului” sau în „Valea Babei”). Asta cum o dovedesc așezările aparținând culturilor arheologice neolitice Starcevo-Criș, Cucuteni sau Horodiștea-Erbiceni, comunitați ce au îmbrăcat haine de războinici, cu săbii și topoare de luptă din bronz. Asta demonstrează vestigiile Epocii Bronzului de pe „Dealul Arama”, „Dealul Arici” sau din „Valea Diaconului”.

02:00, 10 Dec 2024

Pot de peste 3,3 milioane de lei pentru preferatul PNL de la Primăria Coarnele Caprei! Zeci de contracte, primite prin încredințare directă, pe filieră politică

Tot aici, sunt elemente istorice care țin de comunitățle traco-getice din Epoca Fierului, relevate de așezările hallstattiene. Hallstatt este numele convențional al primei perioade a Epocii Fierului, denumită astfel după localitatea cu același nume din Austria. Aceasta cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea înainte de Hristos. Tot în acest areal, vorbim și despre Cultura La Tene (o cultură europeană a Epocii Fierului). Numele său a provenit de la situl arheologic La Tene situat în nordul lacului Neuchâtel din Elveția, unde mii de obiecte depuse în lac au fost descoperite după ce nivelul apei acestuia a scăzut în 1857. Vestigii de acest gen se află în Valea Burlacului și de pe panta nordică a Dealului Aricilor, de la Coarnele Caprei.

Movilele îngemănate din Coarnele Caprei, locul de veci al unor personaje de rang înalt

Urmele acestor comunități preistorice le găsim și în mormintele lor sacre din movila de pe „Dealul Aramei”, „Movila Sergenților”, „Movila Hundoiu”, dar mai ales în movilele îngemănate, sugestiv numite Coarnele Caprei, care tronează peste valea pârâului Borosoaia, probabil locul de veci al unor personaje de rang înalt, chiar un posibil basileu local.

„Aici, cu sprijinul primarului comunei, Mihai Țibucanu, la începutul acestui an a demarat un amplu proiect de cercetare arheologică, pentru identificarea tuturor urmelor de locuire din trecut, dar îndeosebi cele din Epoca Bronzului, epocă în care s-a format civilizația proto-tracică. Astfel, cu ajutorul imaginilor satelitare, prin cercetări arheologice de teren, precum și prin prospecțiuni magnetometrice realizate de specialiștii Centrului ArheoInvest de la UAIC, pe teritoriul comunei Coarnele Caprei au fost descoperite trei noi așezări de tip «cenușar», specifice perioadei târzii a Epocii Bronzului, mai exact comunităților Noua (circa 1.450-1.100 înainte de Hristos)”, a precizat conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, cunoscut arheolog de la Facultatea de Istorie a Universității „Cuza”.

Siturile au fost identificate pe teritoriul satului Coarnele Caprei, mai precis pe „Dealul Aramei”, dar și la Nord-Vest de satul Arama.

„Cenușarele” se găsesc la Coarnele Caprei, ceea ce demonstrează că acum mii de ani acest teritoriu a fost intens ocupat de către războinicii Epocii Bronzului

Comunitățile Culturii Noua (cultură arheologică) par a reprezenta o sinteză între vechile comunități locale peste care s-au grefat comunități răsăritene, probabil de neam iranic, dezvoltând un întins complex cultural nord-pontic (Noua-Sabatinovka-Coslogeni). Aceste comunități se situează pe terasele medii și joase ale cursurilor mici de apă, fiind caracterizate prin prezența unor complexe cvasi-rotunde, de mari dimensiuni, cu diametrul de până la 40 de metri, formate din materiale arheologice diverse (ceramică, unelte, oase de animale). Vorbim și de resturi minerale și vegetale (de la structura locuinței respective), care au căpătat consistența unei cenuși, de unde numele de „cenușare” (zolniki).

„Asemenea «cenușare» se găsesc și pe teritoriul comunei Coarnele Caprei, ceea ce demonstrează că în acea vreme acest teritoriu a fost intens ocupat de către razboinicii Epocii Bronzului. Cercetările magnetometrice și de rezistivitate electrică realizate în una dintre aceste așezări (ne aflăm la începutul cercetărilor) au permis identificare cu precizie a unora dintre depunerile antropice de tip «cenușar», precum și a unei posibile urme de fortificație de tip șanț (?) sau poate un drum antic «nu este exclus să fie și un drum modern»”, a mai explicat conf. univ. dr. Vasile Cotiugă.

Marea „vedetă” de la Coarnele Caprei este un complex funerar format din două movile alăturate, cu diametrul de cca. 60 de metri și înălțimea de circa 8 metri

Deosebite în peisajul arheologic al comunei sunt movilele antropice, care reprezintă vechi morminte preistorice și protoistorice, de la începutul Epocii Bronzului (circa 3.000 înainte de Hristos) și până la sfârșitul primei Epoci a Fierului (circa 300 înainte de Hristos), între care se remarcă ansamblul numit „Movilele Coarnele Caprei” sau „Movila Îngemănată”, un complex funerar format din două movile alăturate, cu diametrul de circa 60 de metri și înălțimea de circa 8 metri, unite între ele printr-un val de pământ de circa 40 metri lungime, cu înălțimea de circa 6 metri.

Necercetate arheologic (dar, folosite în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial ca lăcașe pentru lansatoare de obuze), movilele par a reprezenta mormântul unui personaj important al lumii preistorice (de la începutul Epocii Bronzului) sau poate a lumii getice (așa cum este celebrul mormânt princiar de la Cucuteni), cu un ritual deosebit, de a fost necesară construcția și unei a doua movile (mormânt).

„Asemenea movile îngemănate, unite prin valuri de pământ, se mai cunosc pe teritoriul județului Iași (la Movileni, comuna Heleșteni, la Alexești, comuna Ipatele), cât și în zona nord-pontică, vorbind, probabil, despre un ritual funerar al aristocrației timpurilor. Foarte posibil, în viitorul apropiat, cu sprijinul Primăriei comunei Coarnele Caprei și a primarului Mihai Țibucanu, care se dovedește un iubitor al istoriei, arheologii de la Facultatea de Istorie de la UAIC să demareze un proiect de cercetare arheologică, care să pună în valoare aceste monumente și vestigii ce ajung până acum 5.000 de ani”, a conchis arheologul Vasile Cotiugă.