Ursula von der Leyen, luată prin surprindere! Premierul Grenadei solicită scuze și despăgubiri pentru comerțul cu sclavi

O confruntare tensionată a avut loc în cadrul conferinței Comunității Caraibelor (CARICOM), unde premierul Grenadei, Dickon Mitchell, a lansat un apel frontal către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând scuze oficiale și compensații financiare pentru rolul Europei în comerțul cu sclavi.

Într-un discurs tăios, Mitchell a subliniat că moștenirea sclaviei nu poate fi ignorată și că Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru atrocitățile comise asupra milioanelor de africani înrobiți între secolele XVI și XIX.

RomaniaTV

Soţia celui mai temut interlop al României tună şi fulgeră: S-ar putea să se trezească BALAURUL!

Observatornews.ro

Amenzi drastice introduse în Grecia pentru şoferi: pot plăti 8.000 de euro şi rămâne fără permis 4 ani

„Nu vreau să fiu nepoliticos, dar…”

Adresându-se direct Ursulei von der Leyen, liderul caraibian a insistat că problema compensațiilor pentru sclavia transatlantică nu va fi lăsată deoparte:

 „Nu vreau să fiu nepoliticos, dar am să vă spun asta: problema compensațiilor pentru sclavia transatlantică și înrobirea popoarelor africane este una pe care o vom aborda cu dumneavoastră.”

Mitchell a avertizat că atâta timp cât ideea de sclavie nu este condamnată explicit și fără echivoc, există riscul ca astfel de practici să reapară în diverse forme în lume.

Într-un moment tensionat, Ursula von der Leyen a abordat în mod succint declarațiile premierului Grenadei, afirmând că „sclavia este o crimă împotriva umanității”, însă nu a menționat niciun angajament privind scuzele oficiale sau eventualele despăgubiri financiare.

Un apel istoric pentru justiție

Mitchell a subliniat că, în calitate de descendenți ai celor care au luptat pentru libertate, popoarele din Caraibe au datoria de a se asigura că istoria recunoaște sclavia transatlantică drept o crimă împotriva umanității, iar această recunoaștere trebuie să fie însoțită de măsuri reparatorii concrete.

Acest schimb de replici tensionate pune presiune asupra Uniunii Europene, care se confruntă cu cereri din ce în ce mai puternice pentru a-și asuma responsabilitatea istorică și a oferi compensații pentru trecutul colonial. Rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va da curs acestor solicitări sau dacă va continua să evite subiectul.