La nivelul rinichilor are loc formarea de urină, după care aceasta se va colecta în vezică până la eliminarea ei. Pentru a ajunge în vezică, urina va traversa căile urinare extrarenale.
În cadrul rinichilor se află nefronii, aceștia sunt unitatea de bază în formarea urinei. Aceștia filtrează sângele iar orice compus de se află într-o cantitate mai mare decât ar trebui este eliminat. Apoi prin mai multe tuburi, urina se va vărsa în calicele mici, calicele mari, bazinet și ulterior prin uretere vor ajunge în vezica urinară.
:format(webp):quality(80)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2022/02/rinichi-urina-1.png)
Ureterele pâtrund oblic în vezica urinară
Cum se formează urina
La nivelul nefronilor se află un glomerul (ghem mic de vase sangvine) din care se vor scoate diverse substanțe precum apa, corpi cetonici, etc. Această soluție poartă denumirea de urină primară, iar cantitatea sa este de aproximativ 180 L pe zi. Filtratul obținut va continua pe traseul tubilor proximali, distali și colectori, în urma căruia volumul va scădea drastic până la 1% din cantitatea inițială, iar astfel organismul elimina o cantitate medie de urină între 1,3 – 1,8 L pe zi.
:format(webp):quality(80)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2022/02/rinichi-urina-5.jpg)
Deasupra vezicii urinare poate fi identificat uterul la femeie
Cum se elimină urina. De la pelvis la vezica urinară
Când se adună urina în pelvis, presiunea din acesta crește și la un anumit prag, va determina apariția unei contracții peristaltice. Aceasta se răspândește la nivelul ureterelor din aproape în aproape către vezica urinară. Ureterele pot fi descrise ca niște tuburi micuțe cu musculatură netedă ce încep de la bazinetul fiecărui rinichi și se termină la vezica urinară.
Dacă organismul este stimulat parasimpatic, frecvența acestor unde peristaltice va crește, în timp ce stimularea simpatică va determina o scădere. Simpaticul poate chiar să reducă și intensitatea contracției. Motiv pentru care în situații stresante sau în cadrul unei situații de urgență, corpul poate să nu simtă nevoia de urinare.
:format(webp):quality(80)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2022/02/rinichi-urina-4.jpg)
Uretra la bărbați este înconjurată de către prostată
La nivelul inferior al ureterului, acesta pătrunde oblic în vezica urinară, trecând chiar câțiva centimetri de epiteliul vezicii. Acest fapt previne fenomenul de reflux al urinei înapoi în ureter. Mai ales atunci când se adună mai multă urină și presiunea din vezică crește foarte mult.
Vezica urinară. Structura și funcționarea ei
Vezica, după cum spune și numele, este o cavitate ce este formată din pereți cu țesut muscular neted. Se prezintă a avea două structuri drept diviziuni. Corpul vezicii este cea mai mare parte, iar aici se acumulează urina. După care, urmează inferior trigonul sau colul vezical, acesta se observă ca o prelungirea a corpului și are formă de pâlnie, inferior urmând uretra.
:format(webp):quality(80)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2022/02/rinichi-urina-2.jpg)
Atunci când presiunea din vezică va crește, un stimul declanșator al dorinței de micțiune apare
În cadrul colului vezical există un mușchi, iar acesta mai este numit și sfincter intern. În mod natural acesta împiedică pătrunderea urinei în uretra ce ar produce o urinare spontană. Astfel, acesta permite golirea vezicii urinare doar atunci când o anumită presiune internă este atinsă.
Vezica urinară, prezintă de altfel și un sfincter extern care are în componența sa mușchi striat. Acest sfincter este sub control voluntar, spre deosebire de cel intern ce e constituit total din mușchi neted. Eliberarea de urină va fi posibilă doar când sistemul nervos va da această comandă. Chiar dacă presiunea este un mare și corpul involuntar ar dori să producă micțiunea.