Universitar și cercetător de la „Universitatea Cuza” din Iași, recunoscut pe plan internațional după o colaborare cu Universitatea din Cambridge

Lect. univ. dr. Radu Tănasă, Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colaborare cu cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, a publicat un studiu în revista Nature Communications, din cadrul Nature Publishing Group

Un articol în celebra revistă „Nature Communications”, rezultat al unei colaborări dintre Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași și Universitatea din Cambridge. Lect. univ. dr. Radu Tănasă, Facultatea de Fizică, în colaborare cu cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, a publicat un studiu în această publicație, membră în cadrul Nature Publishing Group. Aceasta este una dintre cele mai importante reviste dedicate studiilor inter-disciplinare.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Se prezintă mecanismele prin care una dintre căile intracelulare de semnalizare fundamentale este perturbată

În articolul „a-Catenin levels determine directio n of YAP/TAZ response to autophagy perturbation” se prezintă mecanismele prin care una dintre căile intracelulare de semnalizare fundamentale este perturbată de către autofagie (mecanismul prin care celulele reușesc să distrugă și să recicleze diverse componente care se produc în timpul proceselor intracelulare). Studiul este important întrucât arată, pornindu-se de la investigarea autofagiei, ca înțelegere a mecanismelor biologice și a diversității răspunsului uman la același tip de stimul, trebuie realizată dintr-o nouă perspectivă, cea a proceselor dinamice.

„Acest mecanism este fundamental în menținerea homeostaziei la nivel celular, dar și la nivelul organismului, întrucât oferă uneltele necesare adaptării la diverse perturbații metabolice precum lipsa de hrană sau de oxigen sau creștere necontrolată a numărului de celule. Elucidarea mecanismului complex al autofagiei a deschis noi căi pentru înțelegerea bolilor neurologice, dar și a cancerului, ceea ce a condus, în mod natural, la acordarea premiului Nobel în 2016 pentru acest domeniu. În esență, noi arătăm că perturbarea autofagiei poate avea efecte opuse asupra aceleiași căi de semnalizare intracelulară în funcție de starea parametrilor inițiali, explicând astfel de ce sistemele biologice pot răspunde complet diferit la același set de stimuli”, a precizat lect. univ. dr. Radu Tănasă, unul dintre autorii lucrării.

Rezultatele cercetătorilor UAIC privind o nouă cale de atac a virusului SARS-CoV-2, publicate într-un prestigios jurnal științific din SUA

De reamintit că, în decembrie 2020, rezultatele cercetătorilor UAIC privind o nouă cale de atac a virusului SARS-CoV-2 au fost publicate într-un prestigios jurnal științific din Statele Unite ale Americii (SUA). Echipa de cercetători este tot din cadrul Facultății de Fizică a Universității „Cuza”, în colaborare cu parteneri din Coreea de Sud. Descoperirea unui nou mecanism de distrugere celulară generat de virusul SARS-CoV-2 au fost validate de comunitatea științifică internațională prin publicarea în jurnalul științific de top al American Chemical Society din Statele Unite. Autorii articolului „Non-Receptor-Mediated Lipid Membrane Permeabilization by the SARS-CoV-2 Spike Protein S1 Subunit”, publicat în ACS Applied Materials & Interfaces sunt: Alina Asandei, Loredana Mereuță, Irina Șchiopu, Jonggwan Park, Chang Ho Seo, Yoonkyung Park și Tudor Luchian.

„Rezultatele prezentate demonstrează că proteinele «spike S1» din structura SARS-CoV-2, esențiale pentru interacțiunea inițială a virusului cu celulele-țintă la nivelul receptorilor «angiotensin-converting enzyme 2» (ACE2), pot distruge membranele lipidice și în absența respectivelor proteine receptor.  Cu alte cuvinte, proteinele «spike S1» induc și un efect de lizare membranară asociat de obicei peptidelor citotoxice. Astfel, orice tratament administrat ulterior infectării ar trebui să țină seama și de această nouă cale de manifestare a patogenezei COVID-19”, a menționat și prof. univ Tudor Luchian, coordonatorul grupului de cercetare de la UAIC.