Uniunea Europeană spune că ne-au făcut o favoare cu Schengen, dar România a așteptat 19 ani pentru a intra în spațiul Schengen

Poate părea o reușită de proporţii accederea României în Spațiul Schenghen, dar țara noastră a fost umilită ani la rândul de toate organismele europene, de Austria, Germania sau Țările de Jos care s-au folosit de dreptul de veto pentru a bloca accederea.

Politicienii trădători au prezentat-o ca pe o realizare a lor, dar ticăloșii au vândut tot ce mai are România pentru a intra în acest spațiu european.

România a așteptat 19,7 ani pentru a intra în spațiul Schengen

Cetățenii trebuie să înțeleagă faptul că timp de 19 ani România a fost umilită de țările europene și i s-a refuzat dreptul legitim de a intra în spațiul Schengen. Nu este o reușită așa cum spun politicienii trădători din România, ci este o normalitate. Costul intrării în spațiul Schengen a fost unul enorm şi irecuperabil pentru români.

RomaniaTV

Criza din România aduce PROGRAM DE LUCRU DE 4 ZILE, dar şi salariile TĂIATE corespunzător

Observatornews.ro

Ploi, vijelii şi grindină în mai multe zone din ţară. ANM a actualizat prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni

Rând pe rând, România și-a pierdut suveranitatea, cele mai mari firme deținute de stat și resurse. Totul pentru a fi tratați egal cu celelalte membre. Totuși, România tot nu e tratată în mod egal.

România și Bulgaria au așteptat cel mai mult să intre în spațiul Schengen

Pe wikipedia există un grafic în care arată faptul că România și Bulgaria au fost bătaia de joc a U.E. Timpul de așteptare a variat considerabil de la o țară la alta, de la doar 2.6 ani (în cazul Austriei) până la aproape 20 de ani (în cazul Bulgariei și României). Țările fondatoare ale UE, precum Austria, Liechtenstein și Elveția, au aderat la Schengen într-un timp relativ scurt. În schimb, țările care s-au alăturat UE mai târziu, în special cele din Europa Centrală și de Est, au avut nevoie de mai mult timp pentru a se integra în Schengen.

Se observă o anumită corelație între timpul de așteptare și istoria recentă a țărilor. De exemplu, țările baltice și cele din Europa Centrală, care au făcut parte din blocul comunist, au avut nevoie de mai mult timp pentru a se integra în spațiul Schengen. Acest lucru înseamnă că există țări de mâna a doua în Uniunea Europeană, țări care au ajuns bătaie de joc a celor care controlează destinele a sute de milioane de oameni.

Până și produsele vândute în România sunt mai slab calitative

Revenind la ideea de țară de mâna a doua, un studiu făcut recent arăta că până și produsele vândute în România sunt mai slab calitative. Un studiu realizat de InfoCons, comparând etichetele acelorași produse din țară și din afară, arată diferențe din perspectiva conținutului de fructe, numărului de aditivi sau cantității de zahăr.

Sorin Mierlea, președintele InfoCons, a subliniat o problemă continuă de diferență între vestul și estul Uniunii Europene, observând discrepanțele care există în ceea ce privește calitatea și conținutul produselor. El menționează că aceste diferențe nu sunt vizibile doar în cazul produselor agro-alimentare, ci se aplică și altor categorii de produse.

Un exemplu concret adus de Mierlea este comparația între ciocolata produsă în România și cea din Marea Britanie. În timp ce ambele sunt același tip de produs, ciocolata românească conține, pe lângă lecitina de soia, un aditiv alimentar numit „polyglycerol”. Acest aditiv are rolul de a înlocui, într-o anumită măsură, untul de cacao, care este un ingredient de calitate superioară, dar mai scump.

Mierlea a subliniat că atunci când un produs are un conținut diferit și o calitate mai scăzută, aceasta reprezintă o problemă serioasă la nivel european, ce ar trebui abordată.

Așadar, români, nu vă faceți iluzia că politicienii români au lucrat în interesul vostru. Politicienii români au fost niște trădători și vânzători de țară pentru că România să intre în Schengen și ei să-și asume meritele, iar UE a stors tot ce era de stors din această țară.