Unicul gheţar subteran din Munţii Vlădeasa, pe cale de dispariţie. Aici a fost găsită cea mai veche urmă umană din România

Singurul gheţar din Munţii Vlădeasa este pe cale de dispariţie. Speologii atrag atenţia că structura gheţii sale se modifică, iar în curând acesta se va topi.

Ghețarul Vârtop, din Munţii Apuseni prezintă diverse semne care îi determină pe specialişti să constate că în curând acesta se va topi. Speologii atrag atenţia că structura gheţii sale se modifică, iar în curând va dispărea.

„Dacă în primăvară gheaţa era încă translucidă, la început de toamnă, întreaga suprafață a ghețarului a devenit mată şi stratul superficial al gheții este moale pe cea mai mare parte a suprafeței ghețarului. După Ghețarul de la Casa de Piatra, îl pierdem curând şi pe ăsta”, a scris speologul Ovidiu Guja pe un grup de Faecbook al speologilor din România.

RomaniaTV

Ora de vară 2025. Anunţul de la Bruxelles care dă peste cap fusul orar. Ce se întâmplă cu schimbarea orei în weekend

Observatornews.ro

O ucraineancă a fugit de război şi-i face fericiţi pe români. Alyna şi-a transformat pasiunea în afacere: "Oamenilor le place ideea"

În anul 1974, aici a fost descoperită „Sala Paşilor”

Gheţar subteran din Munţii Vlădeasa, pe cale de dispariţie

Intrarea în peşteră este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în „Sala Ghețarului”, de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge în „Sala Domului”.

Peștera se află lângă satul Casa de Piatră, comuna Arieşeni, judeţul Alba. În anul 1974, aici a fost descoperită „Sala Paşilor” (de o echipă condusă de prof. dr. Iosif Viehmann), în care au fost identificate urme pietrificate ale „Omului de Vârtop”.

S-au vehiculat vârste între 18.000 şi 80.000 de ani fără o bază de datare radiometrică, ci pur şi simplu pe analiză antropologică. Urma a fost lăsată într-un material moale numit ”montmilh”. Omul a călcat şi a rămas această amprentă.

Urma are 22 de centimetri lungime şi 10,6 centimetri lăţime, iar degetul mare este mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, ceea ce duce la presupunerea că el putea „apuca” obiecte cu piciorul, aşa cum fac maimuţele,