Ungaria atacă acordul UE privind reducerea consumului de gaze

Ungaria califică „inaplicabil” acordul prin care statele Uniunii Europene au convenit reducerea cu 15% a consumului de gaz natural – cu excepţii pentru unele state membre -, înţelegere care survine unei noi diminuări a livrărilor de gaze ruseşti prin conducta Nord Stream 1. Ungaria este singura țară UE care a votat împotriva acordului.

„Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare, care ignoră complet interesele naţionale”, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, citat de AFP, potrivit Agerpres.

„Le va explica ungurilor cineva de la Bruxelles că în Ungaria există gaz pe care gospodăriile şi companiile nu-l pot folosi? Este o inepţie”, a adăugat oficialul ungar.

RomaniaTV

Cum să slăbești 30 de kilograme în 6 luni. Mihaela Bilic spune că e garantat cu acest aliment: Stomacul nu știe să numere calorii, așa că l-am păcălit

Observatornews.ro

Mecanismul din spatele investițiilor în fondurile mutuale. "Procesul este simplu, la fel cum ai face un depozit bancar"

El a vorbit şi despre „baza juridică îndoielnică” a acestui acord, motivând că securitatea aprovizionării energetice ţine de „responsabilitatea guvernelor naţionale” ale statelor UE. Dintre cele 27 de state ale UE, doar Ungaria a votat împotriva acordului, pentru adoptarea căruia în Consiliul UE era suficientă majoritatea calificată.

20:16, 08 Apr 2025

Companiile farmaceutice din Europa au transmis un avertisment preşedintei Comisiei Europene

12:57, 26 Mar 2025

FOTO Comisia Europeană a suspendat parțial PNRR din cauza pensiilor speciale! Guvernul PSD-PNL-UDMR, un nou eșec colosal

Solicitarea iniţială a Comisiei Europene a fost ca statele UE să-şi reducă uniform cu 15% consumul de gaze, astfel încât volume de gaze să devină disponibile pentru livrări către alte state membre, pentru a fi ajutată în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc.

În cazul unei sistări a livrărilor de gaze din Rusia, volume deja diminuate semnificativ de Moscova ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, un astfel de şoc major asupra primei economii a UE s-ar repercuta inevitabil asupra ansamblului blocului comunitar, de unde nevoia de „solidaritate”, a motivat Comisia Europeană.

Planul a fost primit cu critici de mai multe state membre

Acest plan al Bruxellesului a fost însă primit cu critici de mai multe state membre, mai ales cele din sudul UE. Dacă în final acestea au votat compromisul convenit marţi, Ungaria condusă de Viktor Orban şi obişnuită cu conflictele cu instituţiile europene şi-a menţinut poziţia, aceasta şi în contextul în care Szijjarto a fost săptămâna trecută la Moscova pentru a obţine o suplimentare cu 700 de milioane de metri cubi a volumului de gaz rusesc livrat de Rusia ţării sale.

Acordul convenit în final prevede că statele membre vor face „tot posibilul” să-şi reducă cu 15% consumul de gaze în perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani.

Acest angajament este voluntar, dar în cazul unui „risc de gravă penurie” el va deveni obligatoriu, însă mecanismul stabilit ca un compromis pentru a depăşi opoziţia statelor reticente instituie o serie de excepţii, în încercarea de a-l adapta realităţilor fiecărei ţări.