Unde se află stejarul din România care are peste 600 de ani? Falnicul arbore a fost un martor mut al nenumăratelor evenimente din țara noastră

În România, se găsește un martor tăcut al istoriei, un stejar impunător care a trecut prin secole de transformări. Cu o vârstă estimată de peste 600 de ani, acest arbore remarcabil reprezintă nu doar un simbol al longevității, ci și un monument natural ce poartă cu sine poveștile generațiilor trecute.

Acest stejar de peste 600 de ani din România este mai mult decât un simplu copac, este un martor al trecerii timpului și al istoriei tumultoase a acestor meleaguri. Poziționat într-un loc special, chiar în parcul Avram Iancu din Blaj, acest arbore străvechi atrage atenția atât a pasionaților de natură, cât și a celor ce caută să se reconecteze cu istoria vie a țării noastre.

Stirile PROTV

Decizia care i-a salvat viața lui Adrian, un român de 37 de ani prins în dezastrul din Spania: "Am luat câinele și m-am dus"

RomaniaTV

Artistă care a slăbit 54 de kg. A ținut un regim ușor. E la îndemâna oricui. Transformarea e uluitoare: ''Mâncam făinoase, chipsuri, culciuri''

Unde se află stejarul din România care are peste 600 de ani

Stejarul din România care are peste 600 de ani este unul dintre principalele puncte de atracție din Blaj. Este cunoscut, mai degrabă, sub denumirea „stejarul lui Avram Iancu” și se află în parcil central al orașului, parc care, de altfel, poartă numele marelui revoluționar pașoptist.

Parcul Avram Iancu, o oază autentică de relaxare și frumos, a fost, inițial, grădina Castelului Mitropolitan și Episcopiei Greco-Catolice, fiind astfel unele dintre cele mai frumoase obiective de văzut și vizitat.

Ulterior, Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș, care are sediul la Blaj, i-a cedat statului român superba grădină, care, astfel, a fost deschisă publicului. Parcul este, astăzi, un veritabil complex natural si antropic.

Stejarul lui Avram Iancu are, așadar, aproximativ 6 secole de viaţă. În ultimii ani de viaţă, cel supranumit „Crăişorul Munţilor” stătea adeseori la umbra falnicului stejar cântând cântece de jale.

De asemenea, se zice că stejarul a fost, totodată, martorul discuţiilor despre marile probleme naţionale cu care se confruntau românii din Transilvania, purtate între Avram Iancu şi prietenul său din copilărie, episcopul greco-catolic Alexandru Şterca Şuluţiu.

Ce tratative au fost discutate la poalele acestui arbore

Se spune că la poalele acestui stejar s-ar fi dus tratativele dintre generalul habsburg Caraffa și ultimul principe ardelean, Mihai Apafii al II-lea, referitoare la condițiile de trecere a Transilvaniei în stăpânirea împăratului de la Viena.

„Tratatul de la Blaj” semnat la umbra acestui copac a marcat, practic, pierderea independenței Transilvaniei și intrarea sub autoritatea austriacă.

Tot sub bogata coroană a stejarului a definitivat planurile orașului în primăvara anului 1737 și episcopul greco-catolic Inocențiu Micu Klein, întemeietorul de suflet al orașului Blaj.

Azi, o statuie impunătoare a lui Inocențiu Micu Klein privește blând, din parcul central al orașului, altul decât Parcul Avram Iancu, dar aflat la distanță de doar o tradă de acesta, către catedrala sufletului său, pe care el însuși a ctitorit-o și care poartă hramul Sfintei Treimi.

Și tot de sub bătrânul stejar poți vedea, dintr-un anumit unghi, măreața Catedrala greco-catolică Sfânta Treime, în care se află cel mai mare iconostas din România, sculptat în lemn de tei, fiind la fel de frumoasă biserica ca statuia inima lui Iisus din Harghita.

Pentru a ajunge aici, odată intrați în municipiul Blaj, trebuie să mergeți la Bulevardul Republicii și de aici se poate intra în parc, frumos amenajat și protejat, mărețul stejar este imposibil de neobservat.