Unde se afla mortmantul lui Ahile Peleianul

Pe Ahile, moartea nu-l ajunge in ILIADA. In cantul XXIV din ODISEEA se nareaza ca osemintele lui Ahile ar fi fost asezate intr-o urna de aur, la un loc cu osemintele lui Patroclu; urna ar fi fost ingropata pe tarmul Helespontului, iar in acel loc s-ar fi ridicat un tumul care sa poata fi vazut de departe pe mare. Traditia nu confirma deloc istorisirea homerica.

Aflam, insa, din alte informatii antice, in ce conditii moare Peleianul, si unde este inmortmantat. Arctinos, de pilda, ne aduce la cunostinta ca Ahile este ucis de Paris, cu ajutorul zeului Apolo. Aias poarta cadavrul la corabii, in timp ce Odiseu tine piept troienilor. Mama eroului, zeita Thetis, insotita de Muze, rapeste trupul fiului sau de pe rug (sau doar cenusa) si-l transporta in Insula Leuce, aflatoare la gurile Dunarii.

Nu sunt putine informatiile privitoare la acest topos in izvoarele greco-romane. (Pentru toate stirile antice mentionate aici, a se vedea IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMANIEI, vol. I.) Avem stiri provenind de la Herodot, Scylax din Carianda, Antigonos, Euripide, Pliniu cel Batran, Arian, Pausanias, Filostrat, Ptolemeu s.a. In descrierea si pozitionarea Insulei, ele sunt, in general, coerente. Astfel:

a1. Insula Leuce se gaseste la gurile Istrului, intr-un golf, la coordonatele ptolemaice 57o si 47o, la o distanta de 50.000 de pasi de Peuce, 120.000 de pasi de Tyras, 140.000 de pasi de Boristene, avand o circumferinta de 10.000 de pasi;

Vezi si Imagini inedite de la deschiderea mormantului blestemat al lui Tutankhamon – FOTO 

b1. Pe Insula se afla un sanctuar al lui Ahile, statui, un idol de lemn cu lucratura straveche, cupe, inele, pietre nestemate (ofrande in templu), inscriptii, in metri, in greaca si latina, cu laude pentru Ahile, dar si unele inchinate lui Patroclu;

c1. Insula nu era locuita decat de slujitorii templului, ne spun stirile; dar, cum in Leuce existau “ape salutare” si un oracol, putem presupune ca era des vizitata; in plus, fiind singura insula cunoscuta din Pont, trebuie sa fi fost popas pentru corabieri;

d1. Pe Insula vietuiesc capre si multime de animale salbatice; si pasari nenumarate, ca pescarusi, lisite, ciori marine; cat despre vegetatie, Leuce era acoperita cu o padure deasa, printre arborii cei mai intalniti fiind plopii albi si ulmii. 

Istoriografia moderna a identificat Insula Leuce cu Insula Serpilor. Sa comparam izvoarele antice cu datele istoriografiei moderne, bazandu-ne si pe cercetarile unor geografi ca Grigore Antipa, George Valsan, A.C. Banu, L. Rudescu s.a., relative la Delta Dunarii si Insula Serpilor.

a2. Insula Serpilor se gaseste in largul Marii Negre, nu intr-un golf; nu cade pe coordonatele indicate de Ptolomeu; distantele fata de reperele lui Pliniu sunt altele; suprafata Insulei este cu mult mai mica fata de ce stim din izvoarele antice;

b2. Koehler sustinea, la inceputul secolului trecut, ca a descoperit sanctuarul lui Ahile in Insula Serpilor, iar D.M. Pippidi afirma ca tot aici s-au scos la lumina, in secolul trecut, cateva inscriptii. Nici urma de sanctuar azi pe Insula Serpilor, iar cele ce s-ar fi fost gasit aici (o statuie, inscriptii, ofrande) si-au pierdut urma pana azi; nici o piatra n-a fost sa fie retinuta de vreun muzeu oarecare. In aceste conditii, coroborand secventele a1/a2, c1/c2, d1/d2, cade o indoiala vecina cu neincrederea asupra veridicitatii spuselor lui Koehler, care au cauzat o intreaga harababura in istoriografia moderna referitoare la subiect.

Vezi si Mormantul lui Vlad Tepes 

(Capitan de vas, trimis al Tarului Alexandru al II-lea, Koehler a fost primul care a sustinut identificarea Insulei Leuce in Insula Serpilor, in articolul MÉMOIRE SUR LES ILES ET LA COURSE CONSACRÉES A ACHILLE, in “Mémoire de l’Accademie de St. Pétersbourg”, din anul 1825. Nimic din ce pretinde ca ar fi gasit la fata locului – si ar fi transportat, nu se stie unde, ba el insusi, ba capitanul unui vas italian – nu poate fi verificat. Si totusi, inDICTIONARUL DE ISTORIE VECHE A ROMANIEI (sub coordonarea lui D.M. Pippidi), ca de altfel in covarsitoarea parte a istoriografiei tangentiala problemei, i se da credit fara discutii.)

c2. Insula Serpilor nu este locuibila, abordarea ei de catre corabieri facandu-se foarte anevoie; nu exista urme de “ape salutare” pe aceasta Insula, cum sunt azi in Delta;

d2. Pe Insula Serpilor nu sunt conditii de vietuire pentru animale, nu gasim nici cacareze de capre; nici pasarile nu-si au cuib aici; nici urma de vreo padure.

Insula Serpilor este, urmand descrierea geografilor si naturalistilor mentionati, o ingramadire de stanci colturoase, de culoarea bruna ori rosiatica, lipsita de vegetatie si unde pasarile nu se opresc decat obosite sau bolnave.

Vezi si A fost identificat mormantul faraonului Sobekhotep I 

Din contra, Insula Leuce era un paradis de verdeata si pasari, nestancoasa. Insula se putea numi “alba” (leuke) dupa multimea copacilor cu scoarta alba, ori dupa pasarile albe care o populau. Insula se mai numea in vechime “a fericitilor”(makaron). Insula Serpilor este, insa, cel mai nefericit loc… nu numai pentru cei fericiti! Leuce se mai numea “a Alergarilor lui Ahile”, pentru ca era, ca sa punem situatia in termeni moderni, baza de antrenament al fiului lui Thetis. Insula Serpilor, datorita reliefului pe care il comporta si a micimii sale, nu ar fi putut oferi conditii… de alergare “Celui iute de picior”.

Se desprinde concluzia ca identitatea “Leuce” – Insula Serpilor este falsa. Coroborand informatiile antice cu rezultatele studiilor geo-naturale din acest secol, doi cercetatori Romani au propus, cu argumente categorice, situarea Insulei Leuce in Delta Dunarii de azi. Ei se numesc Virgil-Alexandru Dragalina si Casin Popescu. Mai precis, Insula Leuce ar coincide cu ceea ce se numeste acum Grindul Letea, care, dupa Gr. Antipa, se gaseste intr-un vechi golf al marii, dupa cum o probeaza nisipurile cu scoici de origine marina. Dintre Insulele Deltei, doar Letea poate sa nu provina dintr-un cordon litoral, cum se intampla in cazul Insulei Dranovului si Insulei Sf. Gheorghe.

Inainte de formarea Deltei, Letea a fost o insula. Argumentele hotaritoare expuse de V.-A. Dragalina si Casin Popescu ne determina sa credem ca era chiar insula Leuce. Desi acestia si-au facut cunoscute descoperirile in urma cu multa vreme, Delta Dunarii n-a fost “atacata” de nici un arheolog.

Nota: Casin Popescu este autorul unor inventii si inovatii in stiinte (printre altele, a pus bazele teoretice ale hidrosonicitatii), dar si al unor studii de istorie straveche Romaneasca, in care se discuta probleme ca PODURILE PESTE ISTRU construite in primul mileniu dinainte de Hristos, LEGENDA ARGONAUTILOR sau CINE SUNT ETRUSCII. A editat, in emigratie, in Germania, publicatia culturala ZODII IN CUMPANA.