Un important sociolog a discutat despre egalitatea de gen, combaterea discriminării femeilor, stoparea violenței asupra acestora, dar și despre civilizația unui popor, în Studioul BZI LIVE – FOTO/ VIDEO

Luni, 11 ianuarie 2021, la ora 15.00 în lumina reflectoarelor Platoului BZI LIVE a fost programată o interesantă, actuală şi utilă editie-dialog despre una dintre cele mai sensibile şi grave probleme ale societăţii contemporane. Totul a avut în prim-plan abordări despre egalitatea de gen, combaterea discriminării femeilor și stoparea violenței asupra acestora alături de Virgil Leițoiu, sociolog şi licenţiat al actualei Facultăţi de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice (fosta Facultate de Istorie şi Filosofie) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi.

Om de radio, fost jurnalist, implicat în proiecte şi activităţi publice sau private, sociologul Virgil Leițoiu a fost profesor şi a dezvoltat activităţi şi a avut iniţiative în zona egalităţii de gen, combaterea discriminării femeilor și stoparea violenței asupra acestora.

Stirile PROTV

Ce spunea Gabriel Cotabiță înainte să moară: ”N-am ce să regret, pentru că, dacă aș regreta ceva, l-aș mânia pe Dumnezeu”

RomaniaTV

Ronald Gavril face dezvăluiri intime din relaţia cu Anamaria Prodan. Ăsta este marele secret al impresarei!

„Măsura civilizației unui popor poate fi dată și de modul în care aceast își tratează femeile”, punctează Virgil Leițoiu

Astfel, emisiunea-dialog din Studioul BZI LIVE este un corect, echilibrat, profesionist şi interesant demers media pe aceasta tematică.

„Măsura civilizației unui popor poate fi dată și de modul în care aceast își tratează femeile. Discuția despre egalitatea de gen, combaterea discriminării femeilor și stoparea violenței asupra acestora este foarte veche. Din anii ’60 această preocupare pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale femeilor a devenit o preocupare sistematică la nivel mondial, iar din 2010 prin înființarea UN Women, a căpătat și un aspect instituțional important și necesar la nivelul cel mai înalt”, scoate în evidenţă Virgil Leițoiu.

„În general discuția despre agresiunea asupra femeii se oprește, din păcate, la nivelul violenței domestice și cel mai adesea restul de agresiuni sunt la fel de grave sunt cumva acoperite de o tăcere complice”, arata sociologul Leițoiu

Mai departe, sociologul Leițoiu evidenţiază: „Plata inegală, exploatarea tinerelor femei, agresiunea psihologică asupra femeilor la locul de muncă și în general în afara familiei și multe alte manifestări prin care femeilor le sunt practic restricționate drepturile fundamentale sunt mult prea frecvent chestiuni inabordabile”.

„În societatea actuală putem vorbi despre o agresiune a sistemului asupra femeilor, una foarte dură și foarte nocivă pentru noi toți”, avertizează Virgil Leițoiu
Sociologul continua şi arata ca femeile trebuie recunoscute ca parteneri, cu drepturi și obligații egale, ale bărbaților iar statutul de cetățean de mâna a două ar trebui să nu mai existe, dar din păcate sunt încă foarte multe de făcut pentru a putea ajunge în acel punct. „Pentru mulți obligativitatea de a permite accesul la funcții politice reprezentative sau în forurile de conducere la cel mai înal nivel din companiile private sau de stat, pare o discriminare pozitivă. Din păcate această reacție nefericită duce la neînțelegerea deplină a rolului acestor măsuri și chiar la o accentuare a discriminării față de femei. Măsurile legale prin care femeile reușesc să acceadă în poziții reprezentative sau de decizie au rolul de a crea acel cadru în care bărbații și femeile să devină oameni egali în drepturi și obligații și au fost luate tocmai pentru că fără acestea statul femeilor ar fi rămas în continuare acela de cetățeni de mâna a doua”, conchide Virgil Leițoiu.

25 de ani de progrese inegale: În ciuda îmbunătățirilor realizate în domeniul educației, lumea continuă să fie un loc în care fetele se confruntă cu violența și discriminarea
La două decenii și jumătate de la conferința istorică organizată la Beijing pe tema situației femeilor, violența împotriva femeilor și a fetelor rămâne un comportament răspândit și acceptat. UNICEF, la București şi pe 4 martie 2020 arata ca numărul fetelor care merg la școală și își continuă studiile este mai mare ca oricând la nivel global, însă progresele remarcabile înregistrate în domeniul educației au contribuit prea puțin la construirea unui mediu în care fetele au parte de mai multă egalitate și de mai puțină violență, au avertizat astăzi UNICEF, Plan Internaţional și UN Women într-un nou raport.

Conform raportului, emis înainte de cea de-a 64-a sesiune a Comisiei pentru Statutul Femeii, numărul fetelor aflate în afara sistemului de învățământ a scăzut cu 79 de milioane în ultimele două decenii.

În ultimul deceniu, raportul dintre feţele și băieții care frecventează învățământul secundar s-a modificat în favoarea fetelor

Cu toate acestea, violența împotriva femeilor și a fetelor rămâne un fenomen răspândit. În 2016, de exemplu, femeile și fetele au reprezentat 70 la sută dintre persoanele identificate ca victime ale traficului la nivel mondial, majoritatea dintre ele fiind victime ale exploatării sexuale. Uimitor este faptul că una din 20 de fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani – în jur de 13 milioane – a fost victima unui viol în decursul vieții, aceasta fiind una dintre cele mai violente forme de abuz sexual la care sunt expuse femeile și fetele.

În urmă cu 25 de ani, guvernele lumii și-au luat un angajament față de femei și fete, însă și-au respectat promisiunea doar parțial. Deși, la nivel mondial, s-a obținut sprijin politic pentru școlarizarea cât mai multor fete, acestora nu li s-au oferit competențele și susținerea de care au nevoie nu doar pentru a-și construi propriul destin, ci și pentru a putea trăi în siguranță și demnitate”,declara directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.

„Accesul la educație nu este suficient – trebuie să schimbăm și comportamentul și atitudinea oamenilor față de fete. Putem vorbi într-adevăr de egalitate doar în momentul în care toate fetele beneficiază de protecție împotriva violenței, își pot exercita drepturile în mod liber și se bucură de șanse egale în viață”
Raportul, A New Era for Girls: Taking stock on 25 years of progress „O nouă eră pentru fete: bilanțul a 25 de ani de progrese”, este publicat în contextul campaniei Generation Equality și marchează cea de-a 25-a aniversare a Declarației de la Beijing și a Platformei de Acțiune – planul istoric elaborat în scopul promovării drepturilor femeilor și ale fetelor.

„Este esențial să tragem la răspundere guvernele în legătură cu angajamentul pe care și l-au asumat prin istorica >, iar acest raport furnizează o imagine detaliată a lumii în care trăiesc fetele 25 de ani mai târziu”, a afirmat directorul general al Plan Internaţional, Anne-Birgitte Albrectsen. „Adolescentele, în mod special, se confruntă cu un nivel ridicat al discriminării pe criterii de vârstă și gen și continuă să fie ignorate în comunitățile lor și în forumurile decizionale, rămânând în mare parte invizibile la nivelul politicilor guvernamentale. Încurajarea și susținerea adolescentelor aduc un triplu beneficiu societății – pentru fetele de azi, adultele care vor deveni și viitoarea generație de copii. Dacă nu reușim să înțelegem acest lucru și nu punem capăt discriminării ce afectează fetele din întreaga lume, ne va fi foarte greu să atingem țelurile ce țin de egalitatea de gen stabilite în cadrul Agendei 2030”.

„După 1995, an în care, la Beijing, s-a manifestat pentru prima dată interes față de problemele cu care se confruntă fetele, am văzut tot mai multe fete revendicându-și drepturile și trăgându-ne la răspundere. Însă lumea nu a reușit să răspundă așteptărilor lor privind gestionarea responsabilă a planetei, o viață fără violență și speranța unei independențe economice”, a afirmat directorul executiv al UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka. „În condițiile în care femeile și fetele trebuie să aloce de trei ori mai mult timp și energie decât bărbații treburilor gospodărești, fetele nu au cum să beneficieze de șanse egale pentru a putea face tranziția de la școală la locuri de muncă decente, în medii profesionale sigure. Pentru binele tuturor, este esențial ca acest lucru să se schimbe, asigurându-ne totodată că abilitățile pe care le dobândesc fetele în școală sunt potrivite pentru locurile de muncă ale viitorului din zona digitală și tehnologică și că se elimină violența împotriva lor”.

În prezent, fetele sunt expuse unui risc crescut de violență în orice mediu – atât în spațiul online, cât și la școală, acasă și în comunitate – consecințele acesteia fiind de ordin fizic, psihologic și social. Raportul notează faptul că o serie de practici negative, precum căsătoriile timpurii și mutilarea genitală a femeilor (MGF), continuă să perturbe și să pericliteze viața, probabil, a milioane de fete din întreaga lume. În fiecare an, 12 milioane de fete se căsătoresc la vârste fragede, iar 4 milioane sunt expuse riscului de MGF. La nivel global, probabilitatea ca fetele de 15-19 ani să justifice violența împotriva femeilor în spațiul conjugal este la fel de mare ca în rândul băieților de aceeași vârstă.

Raportul evidențiază, în cazul fetelor, și tendințe negative îngrijorătoare în domeniul nutriției și al sănătății, multe dintre ele de neimaginat în urmă cu 25 de ani. De exemplu, globalizarea, trecerea de la o alimentație tradițională la alimente procesate nesănătoase și expansiunea rapidă a marketingului agresiv ce vizează copiii au condus la creșterea consumului de alimente nesănătoase și de băuturi zaharoase. Aceasta a contribuit la răspândirea supraponderabilității și a obezității în rândul copiilor și al adolescenților. Între 1995 și 2016, prevalența supraponderabilității aproape s-a dublat în cazul fetelor de 5-19 ani, de la 9 la sută la 17 la sută, numărul actual al fetelor supraponderale (155 de milioane) dublându-se față de cel înregistrat în 1995 (75 de milioane).

În România, potrivit unui studiu publicat în 2017 de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, la fetele de 8 ani, prevalența obezității este de 9 last sută, mai mică față de prevalența obezității la băieți (13.50 la).

Datele Institutului de Statistică al UNESCO arată că, în 2017, 170.718 fete din învățământul primar, gimnazial și secundar se aflau în afara sistemului de educație din România, în creștere față de 162.669 în 2016 și față de 143.311 în 2015.

La nivel global, în ultimii 25 de ani, au apărut, de asemenea, tot mai multe preocupări cu privire la deteriorarea sănătății mintale, datorată parțial și utilizării excesive a tehnologiilor digitale. Raportul notează faptul că suicidul reprezintă, în momentul de față, a doua cauză de deces în cazul adolescentelor de 15-19 ani, fiind depășit doar de patologiile materne. Fetele prezintă în continuare un risc crescut de contractare a unor infecții cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, acesta din urmă afectând în prezent 970.000 de adolescente în vârstă de 10-19 ani, față de 740.000 în 1995. Adolescentele de 10-19 ani reprezintă în continuare aproape 3 din 4 cazuri de noi infecții detectate la nivelul adolescenților din întreaga lume.
Raportul îndeamnă la acțiune în următoarele domenii:

Valorificarea și multiplicarea oportunităților oferite fetelor, indiferent de mediul de proveniență, apartenența etnică și statutul socioeconomic, pentru ca acestea să poată deveni agenți ai schimbării îndrăzneți și ambițioși și să identifice soluții, implicându-se activ – prin vocile, opiniile și ideile lor – în diverse dialoguri, platforme și procese privind organismele, comunitățile, educația și viitorul lor.

Creșterea investițiilor în politici și programe în vederea promovării unor modele promițătoare care să permită accelerarea progreselor cu și pentru adolescente, în ton cu realitatea actuală a lumii, inclusiv dezvoltarea competențelor de care au nevoie acestea pentru cea de-a patra revoluție industrială și pentru o mișcare generațională care să pună capăt violenței de gen, căsătoriilor timpurii și MGF. Intensificarea investițiilor pentru producerea, analizarea și utilizarea datelor și a studiilor de înaltă calitate, dezagregate în funcție de vârstă și gen, în domenii în care nivelul de cunoștințe este unul limitat, precum violența de gen, dobândirea de competențe adecvate pentru secolul XXI, nutriția și sănătatea mintală a adolescenților.