Povestea plină de optimism a unui bărbat care a primit o nouă șansă la viață datorită unui transplant renal. În fiecare zi se roagă pentru donatorul care l-a ajutat să rămână alături de cei doi copii. Deși încă se confruntă cu afecțiuni grave, bărbatul crede că este un om norocos
Viața unui bărbat de 39 de ani depinde de un regim zilnic și de pastile luate mereu la ore fixe. Totul a început de la o vârstă fragedă, când a fost diagnosticat cu diabet, iar complicațiile nu au încetat să apară. În 2018 a venit vestea din partea medicilor care l-au anunțat că are urgentă nevoie de un rinichi. S-a rugat zi de zi la Dumnezeu să fie salvat pentru că are în grijă doi copii. Minunea s-a petrecut la scurt timp după ce s-a înscris pe lista de așteptare de la Spitalul Clinic „C.I. Parhon” din Iași.
Un apel primit în miez de noapte, după trei luni de la începutul dializei, i-a schimbat viața. Tranplantul de rinichi a fost pentru tânărul tătic o nouă șansă. R.H. a dorit să își mențină identitatea ascunsă din motive personale, dar a povestit cu recunoștiință despre una dintre cele mai importante etape din viața unui pacient care depinde de o astfel de intervenție.
Un telefon în miez de noapte i-a dat vestea mult așteptată. Inițial a crezut că este o farsă
R.H. a făcut tot posibilul să ajungă la spital imediat ce a primit informația că va putea beneficia de un transplant renal. Cu doar 300 de lei în buzunar a pornit la drum cu speranța în suflet că se va întoarce la copii cu un nou rinichi. Bărbatul nu va uita niciodată cum a primit vestea și cât de fericit a fost în ziua intervenției de la Spitalul Clinic „C.I. Parhon” din Iași.
„Era aproape de ora 12 noaptea după ziua în care am făcut dializă când am primit un apel. Trezit din somn, l-am scăpat din mână și s-a închis. Ca prin vis l-am deschis și am vorbit la telefon cu domnul doctor care mi-a spus că trebuie să fiu în dimineața acelei zile la spital. Parcă am câștigat la Lotto, dar de fapt nici cu asta nu se poate compara, nu-mi venea să cred ce se întâmplă, până am realizat, mi se părea o farsă. Am început repede să sun prieteni care să mă ajute să ajung la spital dimineață, dar toți au fost la un grătar și nu puteau să meargă cu mine.
Am apelat la un taximetrist în disperarea mea și i-am spus că nu am toți banii pentru transport, dar îi achit imediat ce am pensia. Știu că aveam doar 300 de lei la mine și prețul pe care îl iau până la Iași este de 450 de lei. S-a lăsat omul convins de vorbele mele și a avut încredere că îi voi achita toată suma”, spune R.H., pacientul care a beneficiat de un transplant renal la Spitalul Clinic „C.I. Parhon” din Iași.
Cum începe o zi din viața unui pacient care a trecut de un transplant renal? Fiecare dimineață începe cu o rutină bine stabilită
De două ori pe zi alarma de la telefon îl anunță că trebuie să își ia medicamentele. După transplantul renal, fiecare dimineață începe cu testarea nivelului glicemiei, a tensiunii și cu pregătirea medicamentelor pe care le ia oriunde se duce. Bărbatul a povestit că se poate trăi foarte bine după transplant, doar că și celelalte afecțiuni îi dau bătai de cap și astăzi. Diabetul și probleme digestive încă îl obosesc. Are zile în care nu poate sta în picioare și în care abia poate bea o cană cu apă. Nu se dă bătut și face tot ce îi stă în putință pentru copiii lui. Știe cât de greu este, mai ales la început, tratamentul cu dializă, dar îl consideră o șansă de supraviețuire până când se poate vorbi de un transplant.
„Dializa este o șansă de a trăi pe care am primit-o cu mare bucurie. Această procedură m-a ajutat practic să trăiesc acele trei luni până la transplantul renal. Nu este ușor să stai patru ore conectat la aparate, să trebuiască să asiguri după mâncare la copii și tot ce trebuie. Îmi aduc aminte că la început un psiholog asculta fiecare pacient și mi-a auzit povestea, că îmi cresc singur cei doi copii, că le gătesc și că îi susțin să facă sport, să primească o educație bună, că eu fac curat, spăl și a rămas uimit. Ceilalți se întorceau acasă după orele de dializă cu mâncare deja pregătită pe masă, în curățenie și gata să se odihnească și atunci când povesteau, psihologul le spunea că nu au cum să se plângă, dând exemplu cazul meu”, a mai povestit bărbatul.
Nu este zi în care R.H. să nu se gândească la donatorul lui
Bărbatul a aflat că donatorul său avea vârsta de 59 de ani. Cum nu va putea să îi mulțumească pentru fapta sa, a decis să se roage pentru el și să mai aprindă câte o lumânare. Dacă ar putea ajuta cu orice, R. H. ar face tot ce i-ar sta în putere, chiar dacă ar însemna să doneze un organ.
„Am ajuns la Spitalul «C.I. Parhon» din Iași eu și încă patru pacienți. Am fost declarat compatibil alături de unul dintre ei. Cealaltă persoană încă nu făcea dializă și mai avea cinci posibili donatori de rinichi în familie și așa m-au ales pe mine. A fost o euforie, atunci copii mei aveau 5 și 7 ani și mă sunau și erau așa fericiți că tati va fi bine și cu lacrimi în ochi le-am transmis rudelor și apropiaților că ziua mult așteptată a venit. M-am simțit la fel de fericit ca atunci când s-au născut cei doi copii.
Fiind bolnav de diabet și cu alte probleme, riscurile pentru starea mea de sănătate erau foarte mari dacă nu beneficiam de transplant. Eu mă consider ajutat de Dumnezeu, când câștigi la Lotto e noroc, eu am primit rinichiul pentru că așa a vrut Dumnezeu. Mă gândesc tot timpul la donator, la cât de importantă este decizia de a dona organele și că o singură viață poate salva alte 5. Nimeni nu știe dacă va ajunge sau nu vreodată să aibă nevoie de un donator, cum nici eu nu știam”, a explicat pacientul transplantat la Iași.
Optimist în orice situație, bărbatul a avut încredere că va primi o șansă la transplant
R.H. este în vârstă de 39 de ani și își crește singur cei doi copii după ce s-a despărțit de soție. Nu are un venit lunar mare, dar este mulțumit că se poate descurca să îi crească singur. Tot ce își dorește este să fie sănătos și să își vadă copiii mari. Cu 800 de lei pensie și cu rate lunare de aproape 500 de lei a reușit să meargă indiferent de obstacolele apărute în cale. Din cauza problemelor de sănătate nu poate lucra.
„De 31 de ani sufăr de diabet zaharat, dependent de insulină tip I. Din cauza afecțiuni și a faptului că rinichii mei erau mici, ușor, ușor, de prin anul 2007-2008, au apărut problemele renale care s-au tot agravat împreună cu diabetul. În luna martie 2018 m-am înscris pe lista de așteptare pentru că medicul mi-a spus că am nevoie urgentă de un transplant de rinichi și nu aveam niciun donator.
Dar eu am fost optimist că voi primi un rinichi. Am doi copii pe care îi cresc singur și știu că au nevoie de tatăl lor, așa că eu le-am spus medicilor când m-am înscris pe listă că o să vadă că o să apară un donator și pentru mine. Spre surprinderea mea, de la trei luni de când am început să fac dializă am primit și apelul mult așteptat care mă anunța că aș putea beneficia de un transplant”, a încheiat R.H.