Un fost primar a decis să îi cheme la bară pe reprezentanții Agenției Naționale de Integritate. Astfel, Liviu Zaharia le cere magistraților din cadrul Curții de Apel Iași să dispună anularea raportului de evaluare întocmit recent de inspectorii de integritate pe numele său. Recent, cei de la ANI au anunțat că fostul primar s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate
Un fost primar a dat în judecată Agenția Națională de Integritate (ANI). Astfel recent, Liviu Zaharia, fost primar al comunei Stănilești, din județul Vaslui, le cere magistraților din cadrul Curții de Apel Iași să dispună anularea raportului de evaluare întocmit de inspectori pe numele său.
Dosarul abia a fost depus, în urmă cu două zile, la instanța de judecată ieșeană. Acum, urmează ca instanța să stabilească un prim termen al procesului. Ulterior, magistrații ieșeni vor asculta ce au de spus ambele părți, pentru a putea lua o decizie în acest caz.
Fostul primar Liviu Zaharia, găsit în stare de incompatibilitate de inspectorii ANI
Pe data de 23 iulie 2021, reprezentanții ANI au precizat că au constatat averea nejustificată, starea de incompatibilitate sau conflictul de interese de natură administrativă în cazul a 16 persoane prevăzute de Legea nr. 176/2010. Printre acestea se regăsea și numele lui Liviu Zaharia, fost primar al comunei Stănilești, județul Vaslui. Inspectorii ANI au menționat că acesta a fost găsit în stare de incompatibilitate.
„În calitate de primar, acesta a emis acte administrative care au avut ca rezultat un avantaj patrimonial, pentru sine și pentru fiul său, încălcând prevederile articolelor 70, 71 și 76 din Legea nr. 161/2003, articolul 75, litera a) din Legea nr. 393/2004, coroborate cu prevederile articolului 228, alineatul (1), litera a) din O.U.G. nr. 57/2019”, au arătat reprezentanții Agenției Naționale de Integritate.
Ce spune legea în astfel de situații
În articolul 70 din Legea nr. 161/2003 se arată că „prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative”. De asemenea, articolul 71 arată că „principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public”.
Pe de altă parte, articolul 76 arată că „primarii (…) sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I. Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori prevederile emise cu încălcarea obligațiilor prevăzute la alineatul (1) sunt lovite de nulitate absolută”.
Mai mult, articolul 75, literele a), b) și e) din Legea nr. 393/2004 arată că „aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia. (…) e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora”.