Un fenomen ciudat a apărut de câteva zile în supermarketurile din Iași! Dispar zahărul, făina și uleiul din magazine? Deja niciun client nu poate cumpăra cât dorește

Ieșenii își fac provizii de alimente și au aglomerat supermarketurile din Iași, însă marii retaileri restricționează cantitățile ce pot fi achiziționate. În supermarketurile Profi și Kaufland, clienții sunt anunțați că pot cumpăra de la 6 până la 20 de kilograme din această gamă de produse, iar în Lidl și Carrefour stocurile sunt limitate. Specialiștii din domeniul alimentar spun că nu urmează nicio criză și oamenii nu ar trebui să se panicheze. Cresc însă prețurile la alimente

Ieșenii au aglomerat supermarketurile din oraș și au făcut provizii de alimente, în coșurile de cumpărături fiind baxuri de făină, zahăr sau ulei. Supermarketurile au restricționat însă cantitățile de alimente care pot fi achiziționate. Astfel, în magazinele Kaufland sunt postate mesajele următoare la raioanele cu alimente:

RomaniaTV

PRIMELE declarații ale Elenei Udrea, după decizia judecătorilor. A început să plângă în fața magistraților: Munca a fost grea, am spălat toalete

Observatornews.ro

Reacția unei turiste din Mexic după ce a văzut invazia de alge de pe litoralul românesc

„Vânzarea acestui produs este limitată la maximum 2 baxuri, pe client! Mulțumim pentru înțelegere!” și mesajul „Vânzarea produselor din categoriile făină/mălai/conserve legume/paste/săpun este limitată la maximum două baxuri, pe bonul fiscal”.

Întrebați de reporterii „BZI” de ce este restricționată cantitatea de produse ce poate fi cumpărată, angajații spun că este din cauza pandemiei sau a patronilor de magazine de cartier care cumpără cantități mari pentru a le vinde la prețuri mai mari.

„E pandemie și oamenii trebuie să aibă ce mânca, de asta trebuie să se cumpere mai puține cantități. Mai vin și patronii de la magazinele din cartier care cumpără cantități mari și e o problemă asta, că ei vând la prețuri mari. De aceea s-a limitat cantitatea”, susține unul dintre angajații magazinului Kaufland.

În magazinele Profi sunt postate mesajele următoare:

„Din dorința de a asigura produse de bază tuturor clienților noștri, limităm achiziția acestui produs la 6 kilograme pe fiecare bon fiscal”.

Reporterii BZI au arătat în edițiile anterioare că supermarketurile au prosperat în pandemia COVID-19.

Dragoș Frumosu, FNSIA:”Nu e normal ca oamenii să facă asta, să se panicheze și să cumpere haotic”

De ce își fac ieșenii provizii de alimente? Specialiștii atenționează că aceste cumpărături haotice pot duce la o risipă alimentară. Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară, susține că oamenii nu ar trebui să se panicheze, pentru că nu urmează o criză alimentară. În schimb, prețurile la alimente vor crește din nou și există riscul ca o parte din micile afaceri să dispară.

„Este foarte adevărat că ce e pe rețelele de socializare, ce se întâmplă în Anglia, conduce la cumpărături haotice. Nu mi se pare firesc ca unele magazine să ia măsuri pe cont propriu, cum sunt acele restricționări privind achiziția de produse alimentare. Instituțiile statului ar trebui să intervină. Nu e normal ca oamenii să facă asta, să se panicheze și să cumpere haotic. Faptul că se cumpără atât de mult, ca o soluție de moment, duce la o risipă alimentară. Produsele vor expira și vor fi aruncate. Nu cred că România va ajunge în situația în care să rămână fără alimente, pentru că noi avem resurse.

Dacă organizăm toți micii producători din țară, nu avem probleme privind resursele alimentare. Va fi o perioadă grea pentru că va crește prețul la alimente pe fondul pandemiei, secetei de anul trecut, scumpirilor la gaze și electricitate. Există riscul să se închidă o parte din afacerile mici, să scadă activitatea afacerilor mari pe fondul consumului scăzut”, susține Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA).

Emil Teofil Bălteanu, președinte ACCPT: „Sunt alarme false”

Specialiștii mai spun că aceste alarme false privind o criză alimentară, situația prezentată în Anglia, unde rafturile magazinelor erau goale, dar și anunțul făcut de China cu privire la aprovizionările de alimente au contribuit la panica din rândul ieșenilor care au aglomerat supermarketurile.

„Cred că e vorba de niște idei deja lansate prin Anglia. Erau prezentate niște supermarketuri unde nu mai erau produse pe raft. Sunt niște previziuni făcute de cetățeni că va veni foamete în anul 2023. Probabil că lumea, pornind de la asta, s-a speriat și face aceste cumpărături. Producțiile de anul acesta sunt îndestulătoare și nu este justificată o asemenea teamă, că lumea nu va avea ce să mănânce. Noi suntem siguri că sunt alarme false. Este adevărat că în special China a făcut niște importuri masive de cereale, dar nu este mai puțin adevărat că, într-adevăr, creșterea spectaculoasă a unor îngrășăminte, fertilizanți, carburanți poate să determine o scumpire a produselor agricole, alimentare. Poate să existe această teamă că se vor scumpi alimentele și ca să nu plătească mai mult peste un an, cumpără acum”, susține Emil Teofil Bălteanu, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT).

Prețurile la zahăr vor crește în următoarea perioadă, susțin specialiștii

Radu Petre, Manager al Departamentului Agricol din cadrul Agrana România, singura fabrică de sfeclă de zahăr din Moldova, spune că producția de zahăr la nivel mondial a fost mai mică decât cea preconizată de marii producători din lume, fapt care a influențat prețul și cantitatea zahărului de pe piață.

„Anul trecut a fost un an prost peste tot. Nu se așteptau producătorii la producția pe care au avut-o. România are probleme cu producția de sfeclă. Acoperim doar 40 la sută din consumul național. Aducem zahăr din toate țările producătoare pentru a acoperi necesarul. Aducem din Brazilia și rafinăm în fabrica din Luduș, Mureș. Nu e nicio criză de zahăr. Noi producem sfeclă, dar nu suficient. O treime din suprafața cu sfeclă a României e în județul Iași. Undeva la 4.200 de hectare. Nu zahărul e problema, ci prețurile mari la gaz și electricitate.

De aceea o să crească obligatoriu prețul. În magazine, acum e undeva la 3,5 lei. Era 5,70 lei în urmă cu 12 ani și se va duce prețul la nivelul acesta. Avem costuri de 3 ori mai mari la gaz. Plăteam anul trecut 24.000 de euro pe zi, iar anul acesta am plătit 80.000 de euro. Noi producem zahăr tot timpul. Până în ianuarie facem în fiecare zi 1.000 de tone de zahăr. Dintr-o tonă de sfeclă iese 15 la sută zahăr. Facem zahăr «Mărgăritar» și «Coronița»”, spune Radu Petre, Manager al Departamentului Agricol din cadrul Agrana România.

Unul dintre producătorii mari de sfeclă de zahăr din Iași este Olivia Pristăvița.