Un cunoscut medic ieșean explică cât de periculoase pot fi înțepăturile de căpușe: „Pericolul pișcăturilor este unul mare, care trebuie prevenit la timp”

Un cunoscut medic ieșean explică cât de periculoase pot fi înțepăturile de căpușe. Dr. Florin Roșu atrage atenția că, atunci când nu sunt depistate la timp, căpușele pot să reziste până la câteva zile pe corpul gazdă. Deși nu toate căpușele sunt periculoase, unele pot cauza Boala Lyme, febră hemoragică de Crimeea-Congo, encefalita de căpușă, dar și alte boli.

Dr. Florin Roșu: „Dacă nu sunt depistate, pot să reziste până la câteva zile pe corpul gazdă”

Căpușele sunt paraziți externi ce se hrănesc cu sânge și trăiesc în apropierea solului, în zone cu verdeață abundentă. Există mai multe specii de căpușe și nu toate mușcăturile de căpușă sunt periculoase.

RomaniaTV

Veste fabuloasă! 8 milioane de români au bani mai mulţi în contul de care au uitat. Verifică AICI

Observatornews.ro

Comisarul-şef din Timișoara care găzduia petreceri cu droguri, acuzat în 2023 că apăra traficanții. Reclamația, retrasă brusc: "Au protecţia lui"

„În momentul de față, vremea este încă rece, dar zilele călduroase vor fi din ce în ce mai frecvente. În consecință, oamenii sunt dornici să iasă în natură, dar, odată cu aceste ieșiri în aer liber, vin și potențiale pericole la care se pot expune, iar unul dintre acestea este reprezentat de pișcătura căpușei. Dacă nu sunt depistate, pot să reziste până la câteva zile pe corpul gazdă. Ele pot fi factori de risc pentru mai multe boli, dar, din fericire, nu toate căpușele sunt infestate, astfel că multe dintre acestea nu transmit nicio boală. Odată ajunse pe corpul gazdă, căpușele preferă să migreze spre zona axilară, inghinală sau la nivelul scalpului. Prin pișcătură, acestea își introduc capul sub piele și încep să se hrănească. Mărimea lor crește pe măsură ce se hrănesc cu mai mult sânge. Nu zboară și nici nu sar.  Principala gazdă este reprezentată de rozătoarele mici, dar, accidental, și de către om. Infecțiile la om apar în perioada în care căpușele sunt foarte active (aprilie – noiembrie), direct – prin mușcătură – sau indirect – prin consumul de produse lactate nepasteurizate de la capre, oi, vaci (virusul se secretă în lapte). O altă modalitate de transmitere este cea verticală, de la mamă la făt. Nu se transmite de la om la om. Riscul de a veni în contact cu aceste căpușe este mai mare în zonele împădurite sau la marginea pădurilor, în locurile cu vegetație densă și înaltă, unde se creează umiditate. Există mai multe specii de căpușe și nu toate pișcăturile de căpușă sunt periculoase”, a transmis dr. Florin Roșu.

Cum putem preveni mușcăturile de căpușe

Medicul a explicat prin ce metode putem preveni înțepăturile de căpușe, dar și care sunt pașii care trebuie urmați, în cazul în care suntem înțepați de aceste insecte parazite.

„Ca și prevenție, cel mai bine este să purtăm tot timpul o îmbrăcăminte adecvată (pantaloni lungi, șosete), încălțări adecvate (ex.: adidași, încălțăminte care să acopere piciorul) și să folosim substanțe repelente pentru pielea expusă (gravidele și copiii sub 12 ani vor consulta medicul înainte de utilizare). Trebuie evitate zonele în care vegetația este înaltă, iar în momentul în care se observă o posibilă căpușă atașată de oricare din părțile corpului, nu trebuie traumatizată din punct de vedere mecanic. Este indicat să nu se folosească pensete sau alte ustensile cu care să se îndepărteze de pe suprafața corpului unde s-a atașat, pentru că există riscul de a nu se reuși scoaterea întregii căpușe. Extracția căpușei și, în special, a capului acesteia este foarte importantă, pentru că nu trebuie să rămână niciun rest al acesteia. Dacă a fost traumatizată căpușa şi o parte a rămas ataşată de tegument, apărând ruptura între corpul căpuşei şi capul acesteia, conduita corectă este următoarea: prin metode minim chirurgicale, să fie extras restul de căpuşă şi începută prevenţia, prin administrarea de antibiotice. Extracția trebuie să fie unidirecţională, cu o viteză constantă. Zona în care se produce pișcătura de căpușă este roşie, cu o zonă centrală mai închisă la culoare. «Leacurile băbești», deși multe, sunt cele care pot înrăutăți situația. Din acest motiv, nu sunt recomandate folosirea diverselor substanțe, pensete sau alte ustensile. Obligatoriu este prezentarea de urgență în triajul Spitalului de Boli Infecțioase «Sf. Parascheva» din Iași a persoanelor care știu că au fost pișcate de căpușe, după extragerea în siguranță a insectei, pentru profilaxie. În urma discuției cu medicul, se va stabili necesitatea ținerii sub observație a cazului și pașii de urmat”, a declarat medicul.

Cât sunt de periculoase înțepăturile de căpușe și ce boli pot genera

Persoanele înțepate de căpușe se pot confrunta cu Boala Lyme, o boală determinată de o căpușă din genul Ixodes, encefalita de căpușă, febra hemoragică de Crimeea-Congo și babesioza.

„Dintre bolile care pot fi cauzate de căpușe, trebuie menționate Boala Lyme – este o boală determinată de o căpușă din genul Ixodes, purtătoare a infecției cu Borrelia burgdorferi, spirocheta pe care o transmite prin pișcătură. Boala Lyme trebuie să fie tratată cu maximă seriozitate. Această boală poate provoca probleme grave, în unele cazuri conducând chiar și la decesul pacientului. Pentru a preveni boala Lyme, trebuie să se urmeze tratament cu antibiotice, între 14 şi 21 de zile. Nu toate pişcăturile de căpuşă pot determina boala Lyme. Este o boală cronică degenerativă, ce pune foarte multe probleme legate de calitatea vieţii. Sunt situații în care nu se evidențiază modificări vizibile la nivel cutanat, însă, dacă boala a fost contactată, aceasta își urmează cursul. Într-o formă medie de boală, simptomele se pot confunda cu semnele unor afecțiuni de natură reumatologică. Prezența anticorpilor IgM anti Borrelia burgdorferi demonstrează existența acestei infecții. Ulterior, pentru confirmarea diagnosticului, se va efectua testul ELISA sau Western Blot. Encefalita de căpușă – simptomele importante sunt febra, durerile de cap, amețelile, dureri ale articulațiilor, dar și simptome neurologice. Febra hemoragică de Crimeea-Congo care se manifestă prin febră mare, amețeală, sensibilitate la intensitatea luminii, dureri abdominale, stări de greață. Babesioza, ce are simptome asemănătoare răcelii: febră mare, frisoane, senzație de oboseală, transpirație, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare, tuse. Se tratează cu antibiotic. Din acest motiv, pericolul pișcăturilor de căpușe este unul mare, care trebuie prevenit la timp pentru a nu se ajunge la boală”, a explicat dr. Florin Roșu.