Lucrările impresionante ale artistului Bruno Maria Bradt, stabilit de 40 de ani în Germania, sunt expuse în Iași, la Palatul Braunstein. Acesta transmite prin expoziția „Cântecul vârstelor” că dragostea nu are vârstă.
Artistul român Bruno Maria Bradt uimește ieșenii cu o expoziție impresionantă ce poate fi văzută la Palatul Braunstein
Bruno Maria Bradt are vârsta de 62 de ani și s-a născut în Timișoara. A urmat cursurile Liceului de Artă din orașul natal și ale Academiei de Arte „Ion Andreescu” din Cluj, iar în anul 1984, când avea doar 20 de ani, a decis să emigreze în Germania. Acolo a absolvit Academia de Arte din Nürnberg, secția design, și se afirmă în designul industrial și cel publicitar.
A dat la o parte pasiunea pentru desen, iar abia în urmă cu 12 ani a început să facă ceea ce și-a dorit toată viața.
„Nu am plecat niciodată din România pentru că nu mi-a plăcut viața aici. Mă bucur că am făcut școala în România, pentru că nu aș fi putut face o școală mai bună ca aici, eu am plecat pentru că la 20 de ani deja eram căsătorit și aveam primul copil.
Aveam deja familie la o vârstă fragedă și trebuia să o întrețin. M-am gândit ce legătură pot face între artă și ceva unde pot câștiga bani, așa că am ales designul. În Cluj, la Institutul de Artă, am studiat designul, iar pe timpul lui Ceaușescu nu mă putea realiza în acest domeniu. Am avut ocazia prin familie să emigrez în Germania, am simțit că acolo mă pot realiza. 25 de ani, cât copii mei au fost acasă, am lucrat design, fiind mai aproape de partea artistică, și nu mi-am luat timpul necesar să desenez. Mergeam la școala populară de arte doar ca să desenez ceva mic, pentru a rămâne în exercițiu.
În urmă cu 12 ani, ultimul copil a plecat de acasă, iar de atunci am început să fac ceea ce mi-am dorit toată viața, să pictez”, declară Bruno Maria Bradt.
Prin lucrările expuse în cadrul expoziției deschise la Palatul Braunstein din Iași, „Cântecul Vârstelor”, artistul vrea să transmită faptul că dragostea merge până la capătul vieții.
„Expoziția are tema dragostei. Personajele sunt prieteni de-ai mei, cam la aceeași vârstă cu a mea, 60 de ani, 60 plus, am vrut să arată că dragostea merge până în ultima clipă a vieții. Playboy-ul are și el un înțeles în acest conținut, chiar dacă ai un partener pe viață, tot apar ispite și ele trebuie evitate. Trebuie să uiți de ispite, de mașinile mișto și scumpe, uită-te la ce ai lână tine și cel mai important, uită-te în sufletul persoanei de lângă tine. Ultimul gând legat de această lucrare este că în general, în artă, când vine vorba de iubire, sunt prezentate persoane tinere, ăsta a fost impulsul meu, vreau să dovedesc că și persoanele în vârstă pot fi prezentate într-un mod extrem de plăcut”, mai spune Bruno Maria Bradt.
Artistul a început să facă ceea ce și-a dorit toată viața în urmă cu 12 ani
Bruno Maria Bradt realizează lucrări în creion pe un carton reciclabil, din care sunt realizate coperți pentru cărți. Pentru o lucrare compusă din 10 tablouri, artistul lucrează chiar și doi ani de zile.
„Cunosc fiecare personaj din lucrările mele, parțial sunt persoane din familia mea și prieteni. Eu încerc prin lucrările mele să transmit ceva ce persoanele prin felul lor de a trăi mi-au transmis. Ultima lucrare a durat doi ani și jumătate, eu realizez lucrări compuse din părți, de exemplu, una are opt metri și jumătate, dar le-aș face dintr-o bucată, nu aș putea să le expun nicăieri, având o dimensiune mare.
Fac desen din creion pe un carton reciclat, din care se fac coperți de cărți, iar culoarea cartonului este un gri cald. Desenul îl fac cu un creion foarte moale, iar cu acril scot doar părțile tridimensionale. Pun cromatic doar pete care sprijină ideea, pete mici, care transmit și ele ceva”, adaugă Bruno Maria Bradt.
O lucrare în care a fost implicat total artistul român, care este și cea mai cunoscută operă a sa, este „12”, cu referire la cei doisprezece apostoli. Bruno Maria Bradt a mers la o cantină socială timp de câteva săptămâni și a stat la masă cu persoane nevoiașe, care au devenit personaje principale.
„De fiecare dată când încep un concept, sunt complet implicat. Primele lucrări au fost familia mea, am trei copii, am nepoței deja și am simțit că singura modalitate de a lungi viața este prin copii și nepoți.
A doua idee a fost legată de persoanele nevoiașe, care m-au impresionat din punct de vedere fizionomic, la majoritatea li se vede pe față durerea și tot chinul vieții. Am încercat să iau contact cu persoane fără adăpost, am stat cu ei de vorbă, am avut discuții emoționante, dar nu au fost de acord să fie personaje în lucrările mele. Astfel, am mers câteva săptămâni la rând la cantina socială, am stat cu persoanele nevoiașe la masă, am comunicat foarte intens, am făcut cunoștință, le-am explicat ce vreau să fac și așa mi-a venit ideea că ei nu sunt acceptați social prin felul lor de a trăi.
O idee a lucrării este că fiecare om are dreptul de a-și trăi viața cum vrea, iar a doua idee este că trebuie trăită în fața lui Dumnezeu. Nu contează la ce nivel social ești, contează sufletul tău. Așa mi-a venit ideea ca din cei 12 nevoiași să fac o paralelă cu cei 12 apostoli, în sensul că ceea ce ei au predicat, aceste 12 persoane invocă. La fiecare persoană am scris numele, ca să fie știut faptul că ei există”, declară Bruno Maria Bradt.
efectul este similar cu cel pe care-l am atunci cand privesc posterul medical cu muschii scheletici. unde-i arta?
Talent nu glumă!