O umflătură minoră sub ochi sau o simplă înroșire constituie modificări banale, însă lăsate netratate, pot avea consecințe grave. Iată când trebuie să ceri sfatul medicului specialist.
Ochiul prezintă o structură nervoasă fină, iar orice modificare care apare la nivelul acestuia trebuie comunicată medicului oftalmolog. De exemplu, pe pleoape pot apărea mici inflamații, care poartă denumitea de ulcioare și care trec de la sine într-o perioadă scurtă de timp. Însă, există și o altă afecțiune, care constă în inflamarea unor glande din interiorul pleoapelor, provocată de blocajul apărut la nivelul canalului de excreție. Iată despre ce afecțiune este vorba și care sunt cauzele care au condus la apariția ei.
Orjeletul, una dintre cele mai frecvente cauze care provoacă umflătură sub ochi
Orjeletul reprezintă o infecție, apărută la baza unei gene și produsă, de regulă, de stafilococul auriu. Acesta este un microb, care se găsește în mod normal pe piele, dar care poate crea probleme, dacă există anumite dezechilibre. Potrivit medicilor, umflătura nu trebuie presată, deoarece infecția se poate împrăștia.
Infecția se poate dezvolta atât în interiorul ochiului (orjelet intern), cât și în exteriorul acestuia (orjelet extern) și poate apărea la orice vârstă. Pleoapa poate fi ușor dureroasă, sensibilă, cu hiperemie și edem la locul infecției (o umflătură mică, roșie), iar în trei zile evoluează spre o colecție purulentă, care se sparge, drenează și se vindecă în aproximativ o săptămână.
Pe lângă stafilococul auriu, există și alte cauze care pot conduce la apariția orjeletului, și anume: lipsa unei igiene corespunzătoare, transpirația, frecarea pleoapelor, poluarea sau produsele cosmetice folosite incorect și excesiv, vechi și contaminate cu bacterii.
De asemenea, o umflătură sub ochi poate fi și semnul unei alte afecțiuni. Aceasta se numește chalazion și seamănă cu ulciorul.
Chalazionul reprezintă o inflamație cronică a glandelor sebacee Meibomius, prezente la nivelul pleoapei și care au rolul de a lubrifia suprafața oculară. Această afecțiune se manifestă printr-o umflătură mică, roșie, dezvoltată pe pleoapa inferioară sau superioară (la ulcior, infecția bacteriană este instalată la baza genelor), la un singur ochi sau la ambii și nu provoacă durere.
Chalazionul apare atunci când terminația unei glande care produce uleiuri naturale (sebacee) este obstrucționată. În astfel de cazuri, uleiul este blocat în glandă, iar pleoapa se umflă. Principalele semne de chalazion sunt: o umflătură nedureroasă, care devine din ce în ce mai mare pe pleoapa afectată; umflarea pleoapei și a conjuctivei (pleoapele pe interior); formarea unei zone rotunde, delimitate, roșii sau gri pe pleoapa afectată.
Fără tratament, boala poate evolua spre deficiențe de vedere.
Cum se tratează orjeletul și chalazionul?
De regulă, orjeletul se vindecă de la sine, în decurs de o săptămână sau cu ajutorul unui tratament ce constă în administrarea de unguente și picături cu antibiotice (tobramicina, ciprofloxacina, gentamicina) și medicamente antiinflamatorii (steroidiene sau nesteroidiene).
Utile sunt și compresele calde și antiseptice, aplicate de două-trei ori pe zi, timp de trei-patru zile. În acest fel, este grăbită evacuarea puroiului.
În ceea ce privește chalazionul, medicii recomandă o serie de tratamente locale. Dacă vorbim despre o afecțiune mai complicată, care nu dispare nici după opt săptămâni de la apariție, oftalmologii recomandă: o procedură care implică îndepărtarea chalazionului printr-o incizie locală, realizată sub anestezie locală sau injecții cu steroizi, cu scopul de a reduce inflamația.