Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bâstroe

Ucraina doreşte să înceapă încă de anul acesta lucrările pentru adâncirea şi mai mult a Canalului Bâstroe, astfel încât să-şi extindă rutele alternative pentru exportul cerealelor, a anunţat marţi ministrul ucrainean al infrastructurii, Iuri Vaskov, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Ucraina a adâncit deja de la 3,9 metri la 6,5 metri acest canal navigabil pentru a-şi putea spori exporturile din porturile sale fluviale, după invazia rusă care i-a blocat porturile de la Marea Neagră şi numai un volum limitat de cereale a fost expediat prin aceste porturi în urma acordului cu Rusia mediat de Turcia şi de ONU.

RomaniaTV

Fiica Andreei Marin, adevărul despre intervențiile estetice. Are doar 17 ani: Pentru familia mea este un subiect tabu

Observatornews.ro

Italienii îşi iau casele înapoi. Motivul pentru care se înghesuie abia acum să cumpere case la 1 euro

Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bâstroe

Vorbind marţi la o conferinţă pe tema cerealelor, ministrul ucrainean menţionat a spus că noua adâncime a Canalului Bâstroe a permis accesul navelor în porturile fluviale ucrainene, dar tot nu este suficient pentru navele încărcate ce sunt nevoite să utilizeze Canalul Sulina din România, care este mai adânc.

Prin urmare, a continuat oficialul de la Kiev, Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bâstroe, astfel încât adâncimea acestuia să fie similară cu cea a Canalului Sulina, şi intenţionează să poarte discuţii pe acest subiect cu oficialii europeni în viitorul apropiat.

România şi-a manifestat îngrijorarea că lucrările de dragare a Canalului Bâstroe pot ameninţa fauna Deltei Dunării, zonă inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şi că aceste lucrări încalcă tratatele internaţionale privind protecţia mediului, aminteşte Reuters.

Ucraina n-ar trebui să adâncească cele două brațe ale Dunării, Chilia și Bîstroe, fără acceptul României

Potrivit Convenției de la Espoo (Finlanda), Ucraina n-ar trebui să adâncească cele două brațe ale Dunării, Chilia și Bîstroe, fără acceptul României, dacă în acest fel s-ar deregla mediul înconjurător.

Ministerul de Externe de la București a reamintit recent că inclusiv anul trecut a notificat Comisia Europeană şi autorităţile ucrainene că România nu e de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport – propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului. Nu e clar dacă au existat negocieri și discuții aprofundate ale diplomaților români cu cei ucraineni pe acest subiect sau dacă totul a fost lăsat în suspensie.