Turiştii unui hotel pot dormi, în acelaşi timp, cu capul în Elveţia şi cu picioarele în Franţa. Cum este posibil

Hotelul se află la La Cure, un cătun cuibărit în vârful munţilor Jura, care separă Franţa de Elveţia, cu păduri dese. Datorită unui tratat internaţional puţin cunoscut de la jumătatea secolului al XIX-lea, hotelul oferă o experienţă cu adevărat unică.

Construit în stilul rustic, micul hotel de familie are particularitatea de a se afla chiar deasupra unei frontiere internaţionale. Este consecinţa neintenţionată a Tratatului de la Dappes din 1862, prin care Franţa şi Elveţia au convenit asupra unui mic schimb teritorial, pentru a permite controlul deplin al Franţei asupra unui drum strategic din apropiere, relatează CNN.

Stirile PROTV

Țara din NATO care introduce armata obligatorie din ianuarie, doar pentru bărbați. Cât durează antrenamentul

RomaniaTV

Suma COLOSALĂ plătită de Ștefan Bănică și Andreea Marin pentru facultatea fiicei lor. Violeta va studia la...

Hotelul din Europa în care turiştii pot dormi în două ţări, în acelaşi timp

Aproximativ jumătate din hotel se află în Franţa, iar cealaltă jumătate în Elveţia, iar graniţa internaţională separă restaurantul şi câteva dintre camere.

În camerele „binaţionale”, graniţa invizibilă trece chiar prin baie şi pat. Asta înseamnă că oaspeţii dorm cu capul în Elveţia şi picioarele în Franţa.

Această realitate transfrontalieră se reflectă şi în elementele decorative care se găsesc pe întreaga proprietate. Unele sunt evidente, cum ar fi steagurile care împodobesc câţiva pereţi, dar există şi altele mai subtile.

„Oglinzile şi ferestrele sunt menite să fie nu doar un element decorativ, ci şi un simbol al conexiunii între lumi şi realităţi adiacente”, spune Alexandre Peyron, managerul hotelului.

O reproducere a celebrului tablou „Jucătorii de cărţi” al lui Paul Cézanne prezidează restaurantul, atârnând chiar în locul unde trece graniţa. Scena, care înfăţişează doi bărbaţi jucând cărţi şi care se regăseşte, de asemenea, pe o pictură murală de mari dimensiuni de pe unul dintre pereţii exteriori ai hotelului, face aluzie la un incident care a avut loc la hotel în anii 1920, spune Peyron: un ofiţer de vamă elveţian a amendat un grup de clienţi pe care i-a surprins jucând cărţi. Infracţiunea? Nu jocurile de noroc, aşa cum unii au presupus în mod eronat la acea vreme, ci faptul că foloseau un set de cărţi de fabricaţie franceză în partea elveţiană a hotelului fără să fi plătit în prealabil taxele vamale.

Hotelul are două numere de telefon

De asemenea, hotelul are două numere de telefon, unul pentru fiecare ţară, iar camerele sunt dotate cu două tipuri de prize de curent electric, deoarece Franţa şi Elveţia folosesc standarde diferite. Impozitele sunt plătite către ambele ţări, conform unei formule pro-rata specifice, în acord cu autorităţile fiscale din ambele ţări.

În pandemia Covid-19, hotelul a fost puternic afectat, deşi a reuşit să rămână deschis o perioadă de timp, pentru a oferi cazare personalului sanitar. Managerii au trebuit să se confrunte şi cu complexitatea a două seturi de restricţii diferite şi în continuă evoluţie, alegând de obicei să le aplice pe cele mai stricte dintre ele, care, de cele mai multe ori, tindeau să fie cele din partea franceză.