Tratamentul pentru zona zoster la bătrâni vizează administrarea de antivirale și analgezice orale și nu numai. Acestea au rolul de a scădea severitatea erupției acute, a durerii, dar și rata complicațiilor.
Zona zoster, sau herpesul zoster, este o afecțiune acută, provocată de reactivarea infecției cu virusul varicelo-zosterian. Acest virus produce și varicela la copii (vărsatul de vânt) și rămâne în stare latentă în organism, la nivelul structurilor nervoase, timp de zeci de ani, fără să producă niciun simptom. Cu toate aceastea, virusul varicelo-zosterian se activează în condiții de imunitate scăzută.
Afecțiunea infecto-contagioasă este adesea întâlnită la adulți, 60% dintre cazuri fiind persoane vârstnice.
Opțiuni de tratament pentru zona zoster la bătrâni
Tratamentul pentru zona zoster include, așa cum am menționat, antivirale și analgezice orale. Acestea trebuie administrate cât mai repede, în primele 72 de ore de la apariția erupției veziculare, deoarece, în caz contrar, tratamentul poate fi ineficient.
Astfel că, medicamentele antivirale și antiinflamatoare, administrate în primele 3-4 zile de la apariția simptomelor și timp de 7 zile, scad durerea acută și ameliorează severitatea erupției veziculare. Tratamentul de primă intervenție pentru zona zoster este următorul: famciclovir 500 miligrame per os de 3 ori pe zi timp de 7 zile sau valacyclovirul 1 gram per os de 3 ori pe zi timp de 7 zile. Se pare că aceste medicamente sunt mult mai eficiente decât acyclovirul (acesta se administrează sub formă de comprimate de 800 mg de 5 ori pe zi, timp de 7-10 zile).
Rata vindecării crește semnificativ, dacă se administrează corticosteroizi. Chiar și așa, nevralgia postherpetică nu poate fi prevenită.
Tototdată, tratamentul poate include antidepresive triciclice (amitriptilina), antiepileptice (gabapentină și pregabalină) și opioide (oxicodona). Aceste medicamente trebuie luate cu prudență de către bătrâni, deoarece pot apărea numeroase efecte secundare.
Foarte bune sunt și vitaminele, care au un rol esențial în întărirea sistemului imunitar.
Tratamentul nevralgiei postherpetice
O complicație frecvent întâlnită la pacienții în vârstă este nevralgia postherpetică. Aceasta este generată de zona zoster, iar tratamentul cu cea mai mare eficiență cuprinde administrarea de medicamente antiepileptice sau terapia topică.
De asemenea, foarte bune sunt și antidrepresivele triciclice și opioidele, însă acestea provoacă reacții adverse asupra sistemului nervos central.
O variantă sigură de tratament la persoanele trecute de 65 de ani este terapia topică cu lidocaină. Există plasturi cu lidocaină 5%, care sunt foarte bine tolerați și provoacă doar efecte secundare locale, cum sunt eritemul local sau erupțiile cutanate. Mai mult, astfel de plasturi au o absorție sistemică scăzută.
Potrivit ghidurilor medicale, foarte utile sunt și gabapentina și pregabalina, însă nu trebuie administrate pacienților cu o vârstă înaintată, care prezintă tulburări de mers, sindrom de fragilitate sau tulburări cognitive. Ca reacții adverse pot apărea somnolență, amețeli posturale sau ataxie.
În cazul în care persoanele afectate de zona zoster prezintă senzație de arsură, pot utiliza medicamente topice cu capsaicină 0.025%. Din păcate, efectele pe termen lung, în urma aplicării locale repetate, nu sunt, pe deplin, determinate.