De ce este o țară mult mai afectată de Covid-19 decât alta? Trăsătura genetică care îi face pe români mai rezistenţi

Trăsătura care îi face pe români rezistenţi la covid-19. Cercetătorii de la Universitatea din Gent au descoperit că severitatea epidemiei de Covid-19 în diferite țări poate fi explicată în mare măsură prin predispoziția genetică a locuitorilor.

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină și Științe ale Sănătății din Universitatea Ghent au descoperit că predispoziția genetică a locuitorilor poate explica în mare măsură de ce numărul de infecții și decese cauzate de covid-19 variază atât de mult de la o țară la alta. Descoperirea ar putea contribui la modele mai precise pentru evoluția epidemiei și, în timp – la tratamente mai eficiente.

RomaniaTV

Bancnotele pe care trebuie să le schimbi. Nu mai sunt bune, au expirat! Anunțul Băncii Naționale

Observatornews.ro

Tâlhar căutat de o lună, încăierare violentă cu poliția în București. A lovit şi mușcat un agent pe stradă, apoi s-a baricadat în casa unei rude

Epidemia de severitate este foarte diferită de la o țară la alta

Covid-19 a afectat întreaga lume, dar nu toate țările sunt la fel de afectate. În țările scandinave, au fost raportate mult mai puține decese decât media, iar numărul de decese este relativ redus și în țările balcanice. În nordul Italiei, noul virus corona a lovit deosebit de puternic. Analizând situația din Belgia, este izbitor modul în care Limburg și Hainaut sunt lovite puternic.

Trăsătura care îi face pe români rezistenţi la covid-19. Mutațiile virusului nu joacă niciun rol

Cum poate fi explicată această variație? În comparația dintre diferite țări, este evident că se indică politici diferite, în special izolarea timpurie sau mai târzie, mai strictă sau mai flexibilă. În plus, noul coronavirus nu și-a făcut apariția în același timp în fiecare țară: în anumite țări africane, de exemplu, virusul acum câștigă teren. Pentru o clipă au existat speculații că Italia de Nord a fost afectată de o versiune mutantă a virusului și a fost atât de grav afectată, dar nu a existat nicio dovadă.

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină și Științele Sănătății vin acum cu o explicație alternativă. Cercetările lor arată că aproape jumătate din variația dintre țări a numărului de infecții și decese cauzate de covid-19 poate fi explicată prin predispoziția genetică a locuitorilor lor.

Prof. Joris Delanghe: „Se concentrează prea mult asupra virusului pentru a explica diferențele dintre țări. Ar fi putut fi mutat sau ar putea fi mai bine sau mai rău în condițiile unei anumite țări. Pentru a lupta împotriva virusului mai eficient, ar trebui să acordăm mult mai multă atenție cine trăiește în aceste țări și modul în care aceste populații sunt diferite din punct de vedere genetic.”

Populații cu polimorfismul D al genei ACE1 mai puțin sensibile

Pentru cercetarea lor, oamenii de știință au identificat o serie de gene care pot juca un rol în dezvoltarea Covid-19, dintre care există diferite versiuni (așa-numitele polimorfisme), la fel cum genele pentru culoarea părului și a ochilor au versiuni diferite.

Cercetătorii au căutat și au găsit date în baze de date științifice despre cât de des apare fiecare dintre aceste polimorfisme la (un eșantion reprezentativ de) populația din 25 de țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Când au comparat aceste date cu datele de la Universitatea Johns Hopkins despre numărul de infecții și decese în aceste țări, au găsit o legătură clară pentru una dintre acele gene, gena ACE1. Cu cât sunt mai mulți locuitori cu polimorfismul D al acelei gene, cu atât mai puține infecții și decese au fost numărate.

Până la 41% din diferențele în ceea ce privește cantitatea de contaminare dintre țări pot fi explicate prin analiza a cât de des apare acest polimorfism specific. Atunci când este corectată pentru punctul de plecare diferit al epidemiei din diferite țări, această cifră crește chiar și la 48%. Dacă țineți cont de diferențele mari de strategie în ceea ce privește testarea, aceasta este o cifră remarcabil de mare. Forța explicativă pentru decese este mai mică (29% și, respectiv, 46%, înainte și după corecția pentru începutul epidemiei).

Prof. Joris Delanghe: „În mare parte, polimorfismul D al genei ACE1 este mai comun cu cât mergi la est în Europa. În același timp, puteți vedea că severitatea epidemiei Covid-19 scade atunci când mergeți din vestul Europei Centrale spre Est.”

Trăsătura care îi face pe români rezistenţi la covid-19. Rolul important pentru ACE (enzima de conversie a angiotensinei)

Relația găsită între apariția acestui polimorfism și covid-19 nu este în totalitate neașteptată. Cercetările anterioare au arătat că polimorfismul D al genei ACE1 (prin expresia scăzută a genei ACE2) este asociat cu scăderea producției de ACE2 (enzimă care transformă angiotensina). Aceasta este o proteină care se află în membrana celulară a celulelor din căile noastre aeriene, pe care știm că coronavirusul o folosește pentru a ataca celula. Legătura este atât de mare, încât este neașteptată și indică faptul că rolul ACE în această boală infecțioasă este (chiar) mai important decât se credea anterior. Prin urmare, cercetătorii prezintă o propunere de cercetare în această săptămână pentru a investiga apariția polimorfismului D al genei ACE1, de asemenea, în cadrul populației de pacient covid 19.

Modele mai precise și punct de referință pentru noi tratamente

Descoperirea ar trebui să facă posibilă predicția mai precisă a evoluției unei epidemii de covid-19 într-o anumită regiune sau țară, incluzând date despre apariția polimorfismului D al genei ACE1 în model.

În plus, oamenii de știință argumentează, de asemenea, pentru mai multe cercetări cu privire la rolul ACE în procesul bolii. ACE este deja relativ cunoscut în lumea științifică: a fost studiat amănunțit în anii 90 din cauza rolului pe care îl joacă în hipertensiunea arterială. Mai multe cunoștințe despre rolul ACE în covid-19 pot oferi indicii pentru dezvoltarea de noi tratamente.