Tradiții și obiceiuri pe care creștinii ortodocși le respectă în Ziua Crucii

În data de 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Aceasta este cea de-a doua mare sărbătoare a anului bisericesc. Spre deosebire de alte sărbători, Ziua Crucii se cinstește prin post aspru și rugăciune, deoarece Crucea este un simbol al victoriei vieții veșnice asupra morții și păcatului

Înălțarea Sfintei Cruci marchează două evenimente solemne din istoria creștinismului: aflarea Crucii și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, și aducerea Sfintei Cruci de la perși, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius care a așezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

stirilebzi.ro

Se dau 15.000 de lei pe lună, timp de 5 ani! Ce categorie de români vor primi acești bani

Stirile PROTV

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Greșelile în lanț făcute de familia din Cluj care a murit electrocutată în piscină

În anul 335, pe 14 septembrie, d. Hr. patriarhul Ierusalimului, Macarie, a înălțat-o, pentru a putea fi văzută de întreg poporul

Cum a fost descoperită Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos

Sfânta Crucea, precum și crucile celor 2 tâlhari care au fost răstigniți odată cu Iisus, au fost descoperite în apropiere de Golgota

Înălțarea Sfintei Cruci amintește de un moment de maximă importanță din viața Sfinților Constantin și Elena, dar și din istoria creștinismului. Astfel, în ajunul luptei cu împăratul Maxențiu, împăratului Constantin cel Mare i-a apărut, în plină zi, pe cer o cruce cu inscripția: „Prin acest semn vei învinge!”. Acesta a reușit să câștige lupta, iar mama sa, împărăteasa Elena, a poruncit descoperirea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Sfânta Cruce și cele ale tâlharilor care au fost răstigniți odată cu Iisus au fost descoperite în apropiere de Golgota.

02:00, 13 Jun 2024

FOTOAstăzi, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului Iisus Hristos, unul dintre marile praznice împărătești de peste an – FOTO

02:00, 01 Jun 2024

FOTOCreștinii ortodocși îl sărbătoresc, duminică, pe Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava – FOTO

Pentru a afla care este cea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o tânără care tocmai murise. Când cea adevărată a fost apropiată de corpul neînsuflețit al tinerei, se spune că aceasta a înviat. Vestea minunii s-a răspândit cu repeziciune, mii de credincioși venind să vadă Sfânta Cruce. De aceea, în anul 335, pe 14 septembrie, patriarhul Ierusalimului a înălțat-o pentru a putea fi văzută de întreg poporul.

La sate, se crede că șerpii, înainte de a se retrage sub pământ, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită „piatra nestemată”, care ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor

Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii

În unele zone ale țării, busuiocul sfințit în Ziua Crucii se pune în vasele din care beau apă animalele din gospodărie, crezându-se că astfel acestea vor fi ferite de boli

Data de 14 septembrie, când creștinii ortodocși celebrează Înălțarea Sfintei Cruci, este considerată și data care vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. În popor, această sărbătoare este cunoscută sub diverse denumiri, precum Ziua Șarpelui. Creștinii din zonele deluroase numesc această sărbătoare Cârstovul Viilor, deoarece marchează începutul culegerii viilor. În schimb, cealaltă denumire este legată de faptul că, începând cu această zi, se crede că șerpii, dar și celelalte reptile, încep să se retragă în subteran, unde vor rămâne până la venirea primăverii. La sate se crede că șerpii, înainte de a se retrage sub pământ, se strâng la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită „piatra nestemată”, care ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Există o tradiție care spune că de Înălțarea Sfintei Cruci se strâng ultimele plante de leac ce sunt duse la biserică, alături de flori, pentru a împodobi Sfânta Cruce. Odată sfințite, acestea se păstrează acasă, la icoane, fiind utilizate în tratarea diverselor boli, dar și în farmece pentru dragoste. În unele zone ale țării, busuiocul sfințit în Ziua Crucii se pune în vasele din care beau apă animalele din gospodărie, crezându-se că, astfel, acestea vor fi ferite de boli. În zona Bucovinei, în trecut, exista obiceiul de a se face acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator.

De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfințit, crezând că vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.