Tradiţii şi obiceiuri de Paştele Blajinilor, sărbătoarea celor trecuţi în nefiinţă

Paştele Blajinilor este o sărbătoare închinată morţilor, motiv pentru care este numită şi Paştele Morților, Prohoadele sau Lunea Morţilor. Aceasta este sărbătorită cu precădere în Europa de Sud-Est. Paștele Blajinilor se sărbătorește luni, a doua zi după Duminica Tomii, la opt zile după Paște. Bucuria pe care au simțit-o creștinii ortodocși cu prilejul Învierii lui Iisus Hristos este împărtășită acum și celor adormiți, în nădejdea Învierii cele de obște. De aceea, pomenirea celor dragi, plecați dintre noi, se face cu bucurie. Se crede că de Paștele Blajinilor sufletele celor adormiţi sunt libere și se întorc pentru a gusta din mâncărurile pregătite și date de pomană pentru ei.

În credinţa populară, blajinii au fost primii oameni de pe pământ. Aceştia conveţuiau cu femeile lor doar 30 de zile pe an, în vederea procreaţiei. Erau oameni blânzi, ale căror principale preocupări erau postul şi rugăciunea. Blajinii trăiau într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Nu ştiau să calculeze data Paştelui, dar erau anunțați că Hristos a Înviat de cojile de ouă roșii aruncate în apele curgătoare, motiv pentru care mereu sărbătoreau cu întârziere. Există și credință conform căreia blajinii sunt copiii nebotezați, morți imediat după naștere. Se crede că blajinii susțin stâlpii pământului, iar fără ei lumea s-ar scufunda în haos.

RomaniaTV

Concedieri 2025. 100.000 de bugetari sunt angajaţi pe pile şi vor fi disponibilizaţi

Observatornews.ro

Amenzi şi de 25.000 de euro în ţări din UE pentru camera de bord, chiar dacă este oprită

De Paștele Blajinilor, oamenii merg la biserică, la slujbă, însă sunt și persoane care merg direct în cimitir. În credința populară, se spune că și blajinii pot lua parte la liturghie în această zi

Paştele Morţilor: Ziua în care cei adormiți vin pe pământ să se roage pentru cei vii

Se crede că de Paștele Blajinilor sufletele celor adormiţi sunt libere și se întorc pentru a gusta din mâncărurile pregătite și date de pomană pentru ei

Paștele Blajinilor sau Paștele Morților se prăznuiește o dată pe an. Este o sărbătoare populară, care nu are o rânduială specială în tipicul bisericesc.

Paștele Blajinilor este cea mai însemnată dintre zilele în care se pomenesc cei trecuți în neființă. Este singura dată când în cimitirele din Moldova se face pomenirea tuturor celor adormiți.

Preoții ies în cimitire, purtând veșmintele din noaptea de Înviere, care amintesc de haine albe cu care erau îmbrăcați îngerii atunci când le-au vestit femeilor mironosițe că Hristos a Înviat. Cu câteva zile înainte de Paștele Blajinilor, femeile îngrijesc mormintele și plantează pe ele liliac și stânjenei. Femeile mai în vârstă au grijă și de mormintele celor care nu mai au pe nimeni în viață. După aceasta, continuă pregătirile de acasă, unde înroșesc iarăși ouă, pentru blajini.

De Paștele Blajinilor, oamenii merg la biserică, la slujbă, însă sunt și persoane care merg direct în cimitir. În credința populară, se spune că și blajinii pot lua parte la liturghie în această zi. După încheierea slujbei, preoții ies în cimitire, unde se face o panahidă de obște și se citesc toate pomelnicele date pentru pomenirea celor adormiți în decursul sâmbetelor din Postul Mare.

După pomenirea de obște, preoții săvârșesc o ectenie la fiecare mormânt, pomenind pe toți cei trecuți în neființă din familie. La final, când dascălul cântă „Veşnica Pomenire”, preotul stropeşte mormântul cu vin sfinţit. Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar, care se strânge în jurul unei lumânări. Acesta se dăruiește preotului atunci când citește pomelnicul. Se face, mai apoi, la morminte, o pomană pentru blajini, cu ouă roșii, cozonac, pască și alte bucate, precum și rachiu, vin sau alte băuturi.

Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar, care se strânge în jurul unei lumânări. Acesta se dăruiește preotului atunci când citește pomelnicul

Ce nu este bine să faci de Paştele Blajinilor?

Cu câteva zile înainte de Paștele Blajinilor, femeile îngrijesc mormintele și plantează pe ele liliac și stânjenei

La fel ca în orice sărbătoare, și în ziua în care se sărbătorește Paștele Blajinilor creștinii ortodocși trebuie să țină seamă de o serie de rânduieli. În această zi, femeile nu trebuie să spele, să măture, să bată covoare sau să facă alte treburi prin gospodărie. Se crede că zgomotul făcut atunci când se bat covoarele îi sperie pe blajini, care, în această zi, se întorc din lumea celor adormiți, cu scopul de a se ruga pentru cei vii.

Totodată, în această zi dedicată celor adormiți, creștinii trebuie să evite cu orice preț să-i vorbească de rău pe cei morți. Se spune că morții vorbiți de rău de Paștele Blajinilor se răzbună pe bârfitori, dând foc grajdurilor și animalelor.

În Botoșani, de Paștele Blajinilor, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea celor decedați. În zona Bucovinei, masa se organizează la iarbă verde și, în mod intenționat, se lasă multe firimituri și resturi de alimente să cadă pe pământ, pentru pomenirea celor decedați.

Paştele Blajinilor este un obicei bine conservat, sărbătoarea fiind marcată în satele din Republica Moldova, dar şi în unele regiuni din România: Bucovina, Moldova, Maramureş şi Transilvania.