Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în a treia zi de Paşte

A treia zi de Paşte, MARŢEA ALBĂ din Săptămâna Luminată: Nu se spală, nu se calcă! Vezi ce trebuie să facă femeile cu mâncarea rămasă A treia zi de Paşte este, în acelaşi timp şi Marţea Albă din Săptămâna Luminată, zi în care nu se lucrează, iar femeile dau de pomană pască și vinul roșu care au rămas de la Paște. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Paştelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creştine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

Stirile PROTV

Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare

RomaniaTV

Acuzații DURE la adresa lui Honorius Prigoană. Un om foarte rece, închis și deloc prietenos. Caracterul lui ar lăsa de dorit. Ce s-a aflat acum despre el

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pască“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

Tradiţii şi obiceiuri din a treia zi de Paşte, Marţea Alba

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Potrivit tradiţiei, a doua zi de Paşti este voie să se ciocnească ouăle roşii şi „cap cu dos”, a treia zi fiind permisă şi ciocnirea „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

Există şi o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti era bine să fie păstrate. Îngropate, din ele ar răsări o plantă numită cucoană sau mărunca, plantă bună de pişat şi de pus în băutură atunci când o femeie vroia să facă copii.

Marţea din Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşte) poartă numele de Marţea Albă. Este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă şi nu se face curat. Femeile de la ţară dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în a treia zi de Paşte

• Cea de-a treia zi de Paşte, numită şi Marţea Luminată, este zi nelucrătoare. Astfel, oamenii nu au voie să spele, să calce şi, de asemenea, nu se face curat.
• În zonele rurale, în cea de-a treia zi de Paşte, femeile dau de pomană pască şi vin roşu.
• În această zi se usucă şi se sfărâma Sfântul Agneţ, sfinţit în biserica în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Cel de-al doilea Agneţ va fi uscat şi sfărâmat după o rânduială specifică. După sfărâmare, acesta este aşezat într-un chivot şi pus pe Sfânta Masă din Altar. Agneţul este folosit pe parcursul anului pentru a împărtăşi bolnavii sau personele care, din motive serioase, nu pot ajunge la biserică.
• În această zi, precum şi în celelalte zile până la Rusalii, credincioşii nu vor face matanii în biserică.
• În cea de-a treia zi, precum şi în celelalte zile din Săptămâna Luminată, nu se fac parastase.
• Potrivit orânduielilor bisericeşti, preoţii nu vor citi Psaltirea în această zi şi nici în celelalte zile ale Săptămânii Luminate.
• Slujbele de înmormântare din această zi, precum şi cele din celelalte zile ale Săptămânii Luminate, vor fi făcute după o rânduială specială. Slujbelor înmormântării le vor lua locul slujbele Învierii. Cantările din cadrul acestor slujbe vorbesc despre trumful vieţii asupra morţii.
• Începând cu prima zi de Paşte şi până la Înălţarea Domnului, în cadrul Liturghiei se va cânta „Axionul Paştilor”, „Îngerul a strigat”. De asemenea, credincioşii vor folosi ca formă de salut cuvintele „Hristos a înviat!” şi li se va răspunde cu „Adevărat a înviat!”.