Tradiții de Dragobete, sărbătoarea dragostei la români. Muzeograful Ovidiu Focşa: „Aceste elemente sunt legate de ideea de fertilitate” – FOTO

Astăzi, 24 februarie 2024, românii celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii. Aceasta mai poartă numele, în funcţie de regiune, de Cap de primăvară, Sântion de primăvară, Ioan Dragobete, Drăgostitele, Năvalnicul sau Logodna. Muzeograful Ovidiu Focşa prezintă însemnătatea acestei zile.

Dragobetele este sărbătoarea dragostei, ziua românească a îndrăgostiților

Ovidiu Focșa, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat faptul că Dragobetele se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renașterea naturii. Se pare că, în această perioadă, păsările, vegetația și oamenii se puneau în acord cu natura, era o nuntă a acesteia, însemnând renașterea și retrezirea la viață, ceea ce este și semnificația centrală a sărbătorii.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

„Din punct de vedere temporal, suntem la trecerea de la anotimpul rece la cel cald și există o serie de sărbători care intermediază această trecere. Dragobetele este o sărbătoare care are două coordonate clare, respectiv păsările și fetele tinere. Aceste elemente sunt legate de ideea de fertilitate, de tinerețe, frumusețe. Am găsit însemnări după care Dragobetele ar fi o semidivinitate a dragostei”, declară etnograful Ovidiu Focşa, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.

02:00

FOTOȘase ani au lucrat cu migală restauratorii de la Palatul Culturii din Iași pentru a salva o barcă medievală, veche de 500 de ani, descoperită întâmplător

02:00, 01 Aug 2024

FOTOVIDEOImagini spectaculoase din interiorul primei grădini de fluturi tropicali din regiunea Moldovei. Doi tineri basarabeni au dat lovitura cu o afacere de succes, deschisă în Iași

Proveniența numelui vine de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care înseamnă „a fi drag”.

„Până să fie o sărbătoare a dragostei, este una a păsărilor cerului. Pe vremuri, pasărea era văzută ca o zeitate, iar acest lucru face parte din cultura indoeuropeană în care pasărea era un mesager al zeilor. Dragobete înseamnă, în limba slavă, «a fi drag». Ideea de păstrare a obiceiurilor nu mai există, ele sunt curiozități în zilele noastre”, mai spune etnograful Ovidiu Focşa, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.

Tradiții şi obiceiuri de Dragobete

Cea mai populară tradiție de Dragobete îi strângea pe fete și băieți în fața bisericii, iar mai apoi mergeau să caute flori de primăvară prin păduri.

La amiază, tinerele se întorceau în sat, iar băiatul căruia îi căzuse dragă o urmarea. Acest obicei de Dragobete se numește zburătorit. Dacă și fata îl plăcea, atunci îl săruta sub ochii tuturor. De aici provine expresia „Dragobetele sărută fetele!”.

În această zi, natura renaște, de aceea se crede că nu este bine să se cumpere și să se sacrifice animale. Este de bun augur să se facă doar treburi mărunte în casă, dar nu și importante. Pentru a nu avea ghinion, oamenii evită să muncească la câmp și prin ogrăzi. Pentru a nu atrage furia lui Dragobete, femeile evită să cârpească, să coasă sau să spele rufe.

Îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. Tot în această zi, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.