Vitamina D se incadreaza intr-un grup de compusi liposolubili, care se numesc steroli si sunt similari din punct de vedere structural cu hormonii. Atunci cand se suspecteaza prezenta unei boli renale, sau cand este prezenta hipercalcemia, este necesara determinarea suplimentara a unui metabolit, care se numeste 1,25-dihidroxicolecalciferol sau 1.25dihidroxivitamina D3, (Calcitriol).
Dozarea 25-hidroxivitaminei D în ser este, de altfel, testul inițial preferat pentru evaluarea depozitului de vitamina D din organism și reflectă cel mai exact concentratia de vitamina.
Compușii vitaminei D din organism sunt obținuți exogen prin alimentatie, din plante pentru vitamina D2 (ergocalciferol sau calciferol) sau din produse de origine animală pentru vitamina D3. Vitamina D3 este obtinuta endogen in piele prin conversia 7-dihidrocolesterolului în vitamina D3 prin expunere la soare.
Formele hormonal active se formează prin hidroxilare (hidroxilaza apartine citocromului P450 R1, iar gena responsabila de decodare este CYP2R1). Activitatea biologică a sa este exprimată prin metabolitul activ, 1.25(OH) Colecalciferol. Vitamina D totala, poate fi, de asemenea, transformata si în metabolitul ei inactiv 24,25-dihidroxivitamina D (24,25D) care este un epimer. Acest proces, reglat de hormonul paratiroidian (PTH), ar putea crește sinteza metabolitului activ în detrimentul produsului alternativ de hidroxilare 24,25D. Inactivarea 25-hidroxivitaminei D totale și a metabolitului ei activ de gena CYP24A1 este un proces crucial care previne supraproductia de colecalciferol și implicit toxicitatea rezultată a vitaminei D.
Vitamin D: Synthesis, regulation, biological roles, sources and deficiency, Online Biology, Gaurab Karki, 2020
Vitamina D este un nutrient de care organismul nostru are nevoie pentru a construi și menține oasele sănătoase. Acest lucru se datorează faptului că organismul poate absorbi calciul, componenta principală a oaselor, numai atunci când este prezentă vitamina D. Vitamina D reglează, de asemenea, multe alte funcții celulare. Proprietățile sale antiinflamatorii, antioxidante și neuroprotectoare susțin imunitatea, funcția musculară și activitatea creierului. Vitamina D nu se găsește în mod natural în multe alimente, dar se poate obține din lapte, cereale și pește gras, cum ar fi somonul, macroul sau sardinele.
In prezenta soarelui, organismul produce in mod natural Vitamina D. Cantitatea de vitamina D pe care o produce pielea depinde de anumiti factori geografici cum ar fi ora din zi, sezonul, latitudinea, dar si de pigmentarea pielii. În funcție de locul în care locuim și de stilul de viață pe care il avem, producția de vitamina D ar putea să scadă sau să fie complet absentă în lunile de iarnă.
De aceea, este necesar a se avea in vederea luarea unor suplimente pe baza de vitamina D. Acest lucru se face numai dupa dozarea vitaminei din organism printr-o simpla analiza medicala din sange, pentru a se evita hipervitaminoza.
Rolul Vitaminei D in diferite afectiuni medicale
Boli ale oaselor congenitale: Suplimentele de vitamină D pot fi utilizate pentru a ajuta la tratarea hipofosfatemiei, care rezultă din incapacitatea de a absorbi sau procesa vitamina D
Scleroză multiplă. Cercetările sugerează că suplimentarea pe termen lung cu vitamina D reduce riscul de scleroză multiplă.
Osteoporoza. Studiile sugerează că persoanele care consuma alimente bogate in calciu si vitamina D pot încetini pierderea minerală osoasa, ajutand la prevenirea osteoporozei si reducerea fracturilor osoase.
Psoriazis. Aplicarea unui preparat topic denumit calcipotriol care conține derivati sintetici ai vitaminei D poate trata psoriazisul la unele persoane.
Rahitism. Această afecțiune rară se dezvoltă la copiii cu deficit de vitamina D. Suplimentele pe baza de vitamina D pot preveni aceasta boala.
In cadrul Laboratoarelor Investigatii Medicale Praxis, dozarea 25-OH Vitaminei D se realizeaza prin doua metode si anume: tehnica ELISA si cromatografia de lichide de inalta performanta cuplata cu spectrometrie de masa.