Tot ce trebuie să știi despre ziua Sfântului Nicolae. Tradiții și obiceiuri

Nicolae este sfântul care aduce iarna și stă la masă cu Părintele Ceresc. Puțini sfinți au fost atât de iubiți și puțini sunt atât de importanți și în prezent. În articol puteți citi despre viața violentă a sfântului, despre cum s-a „născut” Moș Nicolae cu ale sale cadouri simple și despre diverse obiceiuri din Europa. Cum l-au primit și l-au adaptat românii pe sfântul celebru pentru generozitatea sa?

„Datinile și tradițiile din ziua de 6 decembrie nu sunt prea numeroase: se serbează pentru ajutor la boli și mai ales lovituri (aluzie, probabil, la toiagul arhieresc), se fac praznice pentru morți năpraznice (în accidente, mai ales înecați), iar fetele fac rugăciuni pentru noroc în căsătorie (…) Fiind o zi plasată la începutul iernii calendaristice este firesc să fie socotită prevestitoare pentru mersul vremii (…) Pentru zonele ce păstrează tradiția colindatului, în special Transilvania, Sf Nicolae este, într-un fel, patronul cetei de tineri, la această dată ei întâlnindu-se pentru alegerea conducătorului!”, scrie Narcisa Știucă în cartea Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri.

Stirile PROTV

Autoritățile au trimis un elicopter în localitatea Țăndărei. Peste 200 de polițiști și jandarmi au descins în mai multe case

RomaniaTV

Iureş în tot online-ul. Cu cât vinde Gabriela Cristea celebra ciocolată Dubai

Iată ce scrie Ion Ghinoiu în cartea ”Calendarul țăranului român – zile și mituri”

„Divinitatea din generația sfinților – moși care a preluat numele și data de celebrare a sfântului Nicolae din calendarul creștin este numită în calendarul popular Sânnicoară (Transilvania), Moș Nicolae (Muntenia), Sfântul Nicolae a fost un personaj real: episcop din Myra, mort probabil în anul 343, apărător al dreptei credințe în Iisus”.

Cum este înfățișat în tradiția populară? Apare uneori pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă de decembrie, păzește Soarele care încearcă să se refugieze pe lângă el către ținuturile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină și căldură. Este sfânt patron al corăbierilor, pe care îi salvează de la înec, dar apără și soldații în războaie și de aceea mulți îl invocau în timpul luptelor. Era invocat și de văduve, de orfani și de fetele care voiau să se mărite, dar cel mai cunoscut este pentru faptul că aduce cadouri în noaptea de 5 spre 6 decembrie și pedepsește copiii leneși sau neascultători.

Sfântul are mare trecere pe lângă Dumnezeu și este așezat la `masa împărătească”.

„De ziua lui se fac vrăji, farmece și pronosticuri meteorologice, se pun crenguțe de pomi fructiferi (măr, păr, cireș, prun), în apă, la căldura camerei, pentru a fi înflorite până la Anul Nou, când se aprecia rodul livezilor și erau folosite ca sorcovă. Sărbătoarea de pe 6 decembrie prefigura victoria binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului. În comparație cu alți sfinți creștini, Moș Nicolae are mare trecere pe lângă Dumnezeu: când se deschide cerul la miezul nopții de Crăciun, el ar fi văzut stând la masa împărătească chiar lângă Dumnezeu”, scrie Ion Ghinoiu, care citează legende din Moldova și Bucovina.

Una dintre legendele bizare este legată de statutul de patron al corăbierilor, fiindcă spune că Sf Nicolae salvează oamenii pe care Maica Domnului ar vrea să-i înece. „Astfel, în unele legende și credințe, Sf Nicolae, patron al corăbierilor, salvează oamenii de la înec, Maica Domnului îi îneacă : „Cei înecați sunt ai Maicii Domnului, sunt norodul ei pe cea lume. Ea se bucură când cineva se îneacă; pe cei în pericol îi trage în apă să se înece. Niciodată când mergi la o apă să nu te rogi la Maica Domnului ca să-ți ajute, că-i rău, să te rogi la sfântul Nicolae”, mai scrie Ion Ghinoiu.

Sfântul Nicolae și nuielușa

„La români, Moș Nicolae s-a instalat mai întâi în mediul citadin și foarte târziu în cel rural și în orice caz nu s-a suprapus celorlalți doi moși: Moș Ajun și Moș Crăciun. Mai mult decât atât, el s-a distins încă de la început (grație povestirilor adulților) nu atât ca un moș darnic și îngăduitor, ci ca unul justițiar, mai degrabă un sprijin divin al dascălilor și părinților în demersurile lor educative, decât un personaj năzdrăvan gata să se topească la orice rugăminte sau vis copilăresc. Emblema sa, nuielușa sau bățul era de altfel, nelipsită din recuzita pedagogică de odinioară fiind legitimată de însăși atingerea divină a patronului celor aflați în nevoie”, scrie Narcisa Știucă.

Sfântul Nicolae – Minuni și suferințe într-o viață plină de întâmplări

În unele țări este sărbătorit pe 5 decembrie, în cele mai multe pe 6 decembrie, iar Nicolae este sfântul patron al Greciei și Rusiei, fiind vestit pentru generozitatea sa. Sfântul Nicolae, ierarhul din localitatea Mira (Myra), este cel mai cunoscut și iubit sfânt al Bisericii Ortodoxe. Născut în jurul anului 280, în localitatea Patara (în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi), a trecut la cele veșnice în anul 343, în localitatea Myra (în prezent Kocademre, Turcia), Acest sfânt ierarh s-a făcut pe sine chip al smereniei și al sărăciei. Este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzați pe nedrept, al comercianților și al călătorilor, al fetelor nemăritate și al mireselor și, în mod special, al copiilor.

A studiat la cele mai bune şcoli, unde s-a remarcat prin inteligenţă, iar în bisericile în care intra, uimea pe toţi prin blândeţe şi nobleţe sufletească.

Întrucât unchiul său era episcop la Patara, Nicolae a stat o vreme la mănăstirea de acolo, unde a devenit preot.

Despre Sfântul Nicolae se spune că, ajuns arhiepiscop, se îngrijea şi de sufletele, dar şi de nevoile trupeşti ale locuitorilor din Myra. Umbla neştiut prin cetate şi le dăruia cele necesare pe furiş.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre, nu se puteau căsători şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Legenda spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani, care a căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici provine obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete.

De aceea, ziua Sfântului Nicolae se mai numea, prin unele ţinuturi, Crăciunul Copiilor. Seara, în ajun, copiii îşi curăţă ghetele, în care vor primi daruri mărunte: ciocolată, bomboane, fructe de iarnă (portocale, mandarine, curmale şi smochine), uneori haine şi jucării. Darurile mult visate, mai costisitoare, le vor fi date de Crăciun, sub pom, în seara de 24 decembrie.

O legendă extrem de cunoscută în Evul Mediu a fost cea despre hangiul care a stat de vorbă cu doi băieți care i-au cerut găzduire, fiind în drum spre Atena. Văzând că cei doi au aur, hangiul i-a omorât în timp ce dormeau și le-a pus trupurile într-un butoi cu saramură. Sfântul Nicolae nu doar că a aflat de crimă, dar a mers la han și i-a înviat pe cei doi băieți. De la această poveste a pornit tradiția de protector al copiilor.

Sfântul a apărat cu putere doctrina bisericească în timpul Marii Persecuții din anul 303 când Bibliile au fost arse și preoții au fost forțați să-și renege credința. Nicolae a stat ani buni în închisoare până când persecuțiile s-au încheiat în anul 313, după Edictul de la Milano (Mediolanum).

Sfântul Nicolae a făcut minuni chiar din timpul vieţii sale. În timpul călătoriei spre Ţara Sfântă, o furtună puternică i-a speriat pe cei din corabie, dar Nicolae i-a îndemnat pe toţi să se roage lui Dumnezeu, iar furtuna s-a oprit.

Tot atunci, Sfântul Nicolae a înviat un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase. De asemenea, în Alexandria, Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi oameni posedați de Diavol.

El a salvat cetatea Myra de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă grâul acolo.

Moaştele Sfântului Nicolae sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia (Basilica di San Nicola). La biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti se află o parte din moaştele Sfântului Nicolae și foarte multe lăcaşuri de cult poartă numele Sfântului Nicolae.