Tot ce trebuie să știi dacă ai primit un diagnostic de cardiomiopatie. Cum poți să ții afecțiunea sub control

Un diagnostic de cardiomiopatie se referă la afecțiuni care afectează mușchiul inimii, care nu poate pompa sângele eficient către restul corpului. Ca urmare, s-ar putea să experimentezi oboseală, dificultăți de respirație sau palpitații. Această afecțiune se agravează în timp, însă tratamentul poate încetini progresia și îmbunătăți calitatea vieții.

Aceasta este o boală care afectează miocardul și poate face ca inima să se rigidizeze, să se mărească sau să se îngroașe și poate provoca țesut cicatricial. În timp, organul se poate slăbi și duce la insuficiență cardiacă. În cele din urmă, unele persoane au nevoie de un transplant de inimă.

RomaniaTV

Criza din România aduce PROGRAM DE LUCRU DE 4 ZILE, dar şi salariile TĂIATE corespunzător

Observatornews.ro

Ploi, vijelii şi grindină în mai multe zone din ţară. ANM a actualizat prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni

Cardiomiopatie, simptome, cauze și factori de risc

Printre tipurile de cardiomiopatie se numără cea dilatativă, hipertrofică, ischemică, restrictivă, amiloidoză transthretină și sindromul inimii frânte. Acestora li se adaugă cardiomiopatia indusă de chimioterapie sau de alcool, cea de ventricul stâng, peripartum și displazia aritmogenă a ventriculului drept. Cardiomiopatia poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau sex, însă cu cea mai comună formă, cea hipertrofică, se confruntă aproximativ 1 din 500 de persoane din lume. Alte tipuri genetice apar la 1 din 2.000 de persoane. Printre simptomele cardiomiopatiei se numără oboseală, palpitații, dureri în piept, aritmie, dificultăți de respirație, glezne sau picioare umflate. Unii oameni nu prezintă semne ale bolii, însă majoritatea le experimentează pe măsură ce aceasta progresează.

Factorii care cauzează cardiomiopatie includ genele pe care le moștenești de la părinți. Cercetătorii au descoperit mii de mutații genetice care stau la baza acestei afecțiuni. Alte cauze includ boala arterelor coronare, bolile autoimune, cum ar fi bolile de țesut conjunctiv, infecțiile care afectează mușchiul inimii, anemia, diabetul și bolile tiroidiene. Acestora li se adaugă distrofia musculară, bolile cu colesterol ridicat, sarcoidoza, amiloidoza și hemocromatoza.

Cei mai relevanți factori de risc pentru cardiomiopatie, dintre care unii nu pot fi schimbați, sunt istoricul de insuficiență cardiacă sau stop cardiac în familie, istoricul medical personal, ce cuprinde și consumul pe termen lung de alcool sau sarcinile. O experiență extrem de stresantă, cum ar fi pierderea unei persoane dragi și radiațiile sau chimioterapia pentru tratarea cancerului, sunt considerate a fi factori de risc. Pe măsură ce cardiomiopatia se agravează, este posibil să dezvolți alte probleme cardiace, cum ar fi aritmiile (bătăi neregulate ale inimii), insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral, boala valvulară cardiacă, stopul cardiac și șocul cardiogenic.

Cum poți să ții afecțiunea sub control

Tratamentele pentru cardiomiopatie nu vindecă afecțiunea, dar totuși pot ajuta la gestionarea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii. Un medic specialist poate recomanda schimbări în stilul de viață, medicamente, dispozitive sau proceduri. De asemenea, acesta decide tratamentul tău în funcție de tipul de cardiomiopatie pe care îl ai și de cât de avansată este afecțiunea.

Pentru a îți întări inima ta trebuie să faci o serie de schimbări în stilul tău de viață. În acest sens, poți integra în dieta ta alimente cu conținut scăzut de grăsimi și sare, astfel încât să menții o greutăți care este sănătoasă pentru tine. Exercițiile fizice regulate, un program de somn bine stabilit și reducerea nivelului de stres pot contribui la sănătatea inimii. De asemenea, trebuie să eviți să consumi produse din tutun și alcool. În funcție de cauză, de forma de cardiomiopatie și de orice alte afecțiuni medicale subiacente, anumite medicamente pot îmbunătăți fluxul sanguin și gestiona simptomele. Astfel, un cardiolog poate prescrie antihipertensive, anticoagulante, antiaritmice, medicamente pentru scăderea colesterolului, antagoniști ai aldosteronului și corticosteroizi.

Alte măsuri pentru a reduce riscul de afecțiuni care ar putea duce la cardiomiopatie presupun să îți menții tensiunea arterială și colesterolul în limite sănătoase, să gestionezi afecțiunile subiacente, precum apneea de somn sau diabetul, și să urmezi schema de tratament, conform prescripției. Nu poți preveni tipurile congenitale, însă un diagnostic precoce te poate ajuta să elaborezi un plan, deoarece fără tratament pot fi fatale. Cardiomiopatia este o afecțiune progresivă, ceea ce înseamnă că de obicei se agravează în timp.