Torţa olimpică, în care va arde flacăra olimpică a Jocurilor de vară de la Paris, va fi fabricată din oţel reciclat la uzinele franceze ArcelorMittal, unul din sponsorii Jocurilor Olimpice, a anunţat, marţi, comitetul organizator al Jocurilor din 2024, citat de AFP.
Design-ul acestei torţe a fost prezentat marţi dimineaţă în cadrul unei conferinţe de presă, iar obiectul va putea fi văzut pe malurile Senei purtat de sportivi marţi după-amiază.
Torţa pentru Jocurile Olimpice din 2024 va fi fabricată în Franţa din oţel reciclat
Obiectul imaginat de artistul Mathieu Lehanneur nu va avea o formă tradiţională, ci va fi unul „absolut simetric, pentru prima oară în istorie”, a explicat creatorul, ceea ce va permite „punerea în valoare a flăcării”.
Două mii de exemplare, 1.500 pentru Jocurile Olimpice şi 500 pentru Jocurile Paralimpice, vor fi fabricate la uzinele franceze ale grupului ArcelorMittal, conform unui purtător de cuvânt al gigantului siderurgic.
Torţele vor fi reutilizate în mai multe rânduri în cursul ştafetei flăcării olimpice, care va dura 80 de zile.
Jocurile Olimpice antice
Jocurile Olimpice antice, denumite originar Jocuri olimpice (Olympiakoi Agones), au constat dintr-o serie de competiții atletice care aveau loc pe o arenă între diferite orașe ale Greciei Antice. Acestea au început în anul 776 î.Hr. în Olympia, Grecia, și s-au serbat până în anul 393, când au fost desființate de împăratul roman Teodosiu I.
Unele surse consideră anul 884 î.Hr. ca dată probabilă a primelor Jocuri Olimpice. Totuși, pentru istorici, începând cu anul 776 î.Hr. există o cronologie exactă a jocurilor.
Jocurile se desfășurau la fiecare patru ani, vara, în zilele sărbătorilor lui Zeus, în nord-vestul Peloponesului, în câmpia Olympia. Participau doar bărbații de origine greacă, în timp ce femeilor nu le era permisă prezența nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetățenii liberi erau admiși, sclavii fiind excluși.
Organizarea jocurilor, judecarea rezultatelor și decernarea premiilor se făceau de către magistrați numiți Helladonike. Jocurile durau cinci zile și începeau cu o procesiune solemnă și cu jertfe, cu defilarea concurenților și jurământul olimpic. În ziua a doua avea loc întrecerea tinerilor de 18-20 ani, urmate în ziua a treia de întreceri de alergare, lupte, pugilat și pancrațiu. Cea mai disputată probă, cea de pentatlon, avea loc în ziua a patra, urmată de întrecerile „hoplitodorilor” (oameni înarmați), alergările de care și călăria.
De-a lungul timpului, ordinea întrecerilor s-a modificat de nenumărate ori. În ziua a cincea erau premiați învingătorii (Olimpionike, învingător la Olimpia), care primeau o cunună din ramuri de măslin sălbatic. Cei care își mențineau titlul de campion la mai multe ediții succesive sau erau câștigători a mai multor jocuri care se desfășurau pe teritoriul Greciei se numeau periodonikes.
Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi dintre cele patru evenimente atletice naționale care făceau parte din jocurile periodos, sau de „circuit”. Celelalte trei au fost: Jocurile Pytice din Delphi, Jocurile Istmice din Corint și Jocurile din Nemeea.