Toată Moldova stă cu ochii pe barajul de la Stânca-Costești! Imagini unice cu această construcție impresionantă care apără de inundații viețile a milioane de oameni. Mega-structura de pe râul Prut a costat 60 tone de aur – FOTO, VIDEO

Barajul Stânca-Costești de pe râul Prut apără localitățile din estul României de inundații. Construcția impresionantă aflată la granița cu Republica Moldova este cel mai mare baraj de acumulare din România și al doilea din Europa ca întindere, fiind pregătit să preia viitura care vine zilele acestea din Ucraina. Codul roșu de inundații amenință localitățile aflate pe valea Prutului, de la județul Botoșani, Iași, Vaslui și până la Galați, acolo unde râul se varsă în Dunăre. La inundațiile din 2008, când s-a înregistrat cel mai mare nivel din istoria barajului Stânca-Costești, nivelul apei era cu aproape 10 m mai ridicat în acumularea de pe Prut

Barajul Stânca-Costești de pe râul Prut este pregătit să apere localitățile din estul României de inundații. Viitura din Ucraina a ajuns deja în județul Botoșani și se îndreaptă cu pași repezi spre județul Iași. Cel mai mare lac de acumulare din România și al treilea din Europa ca întindere, are însă o capacitate impresionantă de acumulare, iar pericolul de inundații poate fi evitat prin deversările controlate făcute de echipele de la Exploatarea Complexă Stânca-Costești, din cadrul Agenției Naționale Apele Române.

Stirile PROTV

Cod portocaliu și galben de viscol şi vânt în mai multe zone din țară. Care sunt județele afectate de vreme rea. HARTĂ

RomaniaTV

ȘOC! Victor Cornea a părăsit-o pe Andreea Bălan chiar în ziua de Crăciun. Anunțul făcut de sportiv

„Viitura de pe râul Prut se propagă spre Acumularea Stânca Costești unde va fi atenuată în siguranță. La stația hidrometrică Oroftiana nivelul scade în fiecare oră cu circa 20 de cm, iar aval Stânca nivelul este constant având valoare de plus 75 cm peste cota de pericol. Față de inundațiile care au avut loc în 2008, cele mai mari din istoria barajului, acum situația este una mult mai ușoară și nu există un pericol major. Au fost făcute inclusiv investiții în tehnologie care ne ajută la deversarea controlată a apei”, a explicat Vlad Dorneanu din cadrul Exploatării Complexe Stânca-Costești – Agenția Națională Apele Române.

Barajul Stânca-Costești oprește viitura care vine din Ucraina

La stația hidrometrică Rădăuți-Prut s-a atins vârful maxim de viitură în cursul zilei de ieri, iar acum nivelul este în ușoară scădere. Circa 70 de persoane din localitatea Rădăuți-Prut au fost evacuate din calea apei. Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad și Sistemele de Gospodărire a Apelor monitorizează în permanență nivelurile și debitele de pe cursul de apă Prut. De asemenea, personalul de la Sistemul de Gospodărire a Apelor intervine în zonele unde s-au format blocaje de arbori.

La inundațiile din 2008, când au fost evacuate aproape 3.000 de persoane din calea râului Prut, a fost înregistrat un nivel de 98,25m din maximul admisibil de 99,5m la barajul Stânca-Costești. Cauza principală care a produs viiturile din iulie-august 2008 este una naturală, ele fiind determinate de cantitățile deosebit de mari de precipitații care au căzut în decada a treia a lunii iulie, mai ales pe cursul râurilor Nistru și Prut, din zona Ucraina.

Construcția impresionantă de pe râul Prut a costat 60 tone de aur

Barajul Stânca-Costești este una dintre cele mai importante construcții realizate pe vremea fostului regim. La vremea respectivă, construcția impresionantă costa echivalentul a 60 tone de aur. Acesta a fost dat în folosință pe râul Prut în 1978, la granița României cu Republica Moldova. Aici a fost construită și o centrală hidroelectrică omonimă.

„Acumularea are o suprafață de 59 km și se îngustează cu cât ne îndreptăm spre nordul țării. Barajul a fost dat în folosință în 1978, iar din partea României s-au făcut cele mai mari investiții. A fost un proiect grandios, lucrarea s-a făcut ca la carte, fiecare metru cub de beton era verificat. Românii au venit cu resursele și forța de muncă, iar Moldovenii cu o parte din bani. La noi s-a folosit mult beton, la ei mai mult pământ, pentru că nu dispuneau de resurse. Acum, barajul, centrala și tot ce înseamnă activitatea de aici este împărțită la jumătate, practic este trasată o linie între partea românească și cea moldovenească, iar la mijloc se află «Casa Prieteniei», care este un simbol”, a povestit Vlad Dorneanu, din cadrul Exploatării Complexe Stânca-Costești – Agenția Națională Apele Române.

Barajul Stânca-Costești a fost inaugurat în 1978

Lacul de acumulare Stânca-Costești are un volum total de 1.400 mil mc și are prevăzut un volum de combatere a inundațiilor de 550 mil. mc care permite atenuarea viiturii. Energia se exploatează prin două centrale cu câte un agregat de 15 MW, la debitul de 2 x 65 mc/sec, cu o energie medie anuală de 2 x 65 GWh. Nodul de presiune al barajului este format din canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari.

Cu o înălțime maximă de 47 m și o lungime de 740 m, barajul principal este realizat cu pământuri din lunca Prutului: partea centrală din nisip argilos, prismele amonte și aval din balast, iar ecranul înclinat, fundat pe stâncă, din argile prăfoase.
Pentru realizarea acumulării au fost mutate mai multe sate, inclusiv o biserică, care se aflau sub locul acoperit acum de ape. Lucrările au început în anul 1973, au fost inaugurate oficial la 4.11.1978 și recepția definitivă în 1979.