Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este prezent pentru a doua oară pe scena Festivalului Internațional „Trans/Missions – East of Art”, eveniment organizat de Teatrul „Wanda Siemaszkowa” din Rzeszów, Polonia. Spectacolul selecționat este „Sindromul Quijote” de Carmen Dominte, o producție montată de Radu Ghilaș. Piesa este câștigătoarea primei ediții a proiectului „Lecturi³”, derulat de Teatrul Național în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Revista Alecart
Săptămâna aceasta, pe 26 august 2021, Teatrul Național (TNI) „Vasile Alecsandri” din Iași este prezent pentru a doua oară pe scena Festivalului Internațional „Trans/Missions – East of Art”, eveniment organizat de Teatrul „Wanda Siemaszkowa” din Rzeszów, Polonia. Spectacolul selecționat pentru cea de-a treia ediție a festivalului este „Sindromul Quijote” de Carmen Dominte, o producție montată de Radu Ghilaș, cu o scenografie semnată de Rodica Arghir, video-design creat de Andrei Cozlac, muzica originală și prelucrări de Ody Bârcă. În distribuție: Dumitru Georgescu, Doina Deleanu, Adi Carauleanu. Reprezentația este câștigătoarea primei ediții a proiectului „Lecturi³” derulat de Teatrul Național în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) și Revista Alecart.
Alături de echipa Naționalului ieșean, prezent pentru a doua oară la festival este și artistul vizual Sebastian Rațiu, cu expoziția de grafică „Re/Views”
Alături de echipa Naționalului ieșean, prezent pentru a doua oară la festival este și artistul vizual Sebastian Rațiu, cu expoziția de grafică „Re/Views”. La ediția anterioară a festivalului, Naționalul ieșean a fost invitat cu spectacolul „Când fericirea se află în trecut”, de Furio Bordon, tot în regia lui Radu Ghilaș. „Piesa de teatru «Sindromul Quijote» spune povestea a trei personaje și a unei seri de sâmbătă care le va afecta viața pentru totdeauna. Este povestea unei crime așa cum poate fi citită în ziar sau urmărită la știri.
„Sindromul Quijote” este sindromul pe care îl trăiește fiecare personaj, este boala care distorsionează realitatea
Mai departe, autorul piesei arată că
„Piesa nu încearcă să găsească soluții, ci doar scoate în evidență golul imens pe care fiecare faptă, fiecare gest, fiecare cuvânt rostit sau fiecare moment de tăcere îl ascunde. Realitatea, la rândul ei, este ascunsă bine după infinite straturi de aparențe. În definitiv, doar aparențele par să conteze; și totuși în spatele lor se află o mamă pentru care viața este o listă de obiective care trebuie bifate, un tată pentru care poezia este doar o formă de slăbiciune și un fiu care încearcă să fie perfect, așa cum i se ceruse. «Sindromul Quijote» este sindromul pe care îl trăiește fiecare personaj, este boala care distorsionează realitatea, este masca pe care toți o prezintă lumii. Este un sindrom pe care fiecare îl descoperă, îl simte și îl respinge, iar, în cele din urmă, îl acceptă ca pe o stare permanentă”, arată Carmen Dominte, autoarea piesei.