Țările de Jos au exploatat peste 600.000 de oameni. Mark Rutte își cere scuze pentru implicarea țării sale în comerțul cu sclavi

Statul olandez a „permis, încurajat și a profitat de sclavie” timp de secole, a declarat luni premierul olandez Mark Rutte, care a cerut scuze pentru rolul țării în comerţul cu sclavi, informează Politico, cu toate că, Rutte a spus anterior că nu își va cere scuze.

„Cartea istoriei noastre comune are multe pagini care ne umplu în secolul 21 de consternare, groază și rușine profundă”, a spus Rutte în timp ce vorbea la Arhivele Naționale Olandeze, adăugând că acele pagini nu pot fi șterse pur și simplu cu scuze. „Nu putem șterge trecutul, ci doar să-l înfruntăm”.

„Timp de secole, statul olandez și reprezentanții săi au facilitat, stimulat, păstrat și profitat de pe urma sclaviei”, a adăugat Rutte, etichetând-o drept „crimă împotriva umanității”.

RomaniaTV

Apare moneda de 1 leu în România. BNR anunţă că este disponibilă pe piaţă din 7 iulie 2025

Observatornews.ro

Cea mai cunoscută staţiune balneară a Europei, salvată de voluntari după ce statul a abandonat-o

Mark Rutte: „Trebuie să facem pași înainte”

Alți șapte miniștri și reprezentanți au călătorit în Surinam și în șase foste colonii insulare din Caraibe, unde au făcut luni o declarație similară în numele guvernului.

Planurile Cabinetului s-au scurs luna trecută și au fost criticate de o serie de grupuri comunitare pentru că sunt pripite și lipsite de consultare. Militanții spun că 1 iulie ar fi fost o dată mai potrivită, care marchează 150 de ani de când sclavia a fost efectiv abolită în Olanda.

Șase organizații au mers chiar în instanță în efortul de a schimba data, dar au pierdut pe motiv că era o problemă politică.

Rutte a recunoscut că perioada de până astăzi „ar fi putut fi mai bună”. Dar, a adăugat el, nu ar trebui să existe un motiv pentru a „nu face nimic”.

„Trebuie să facem pași înainte și să avem o conversație dificilă despre trecutul sclaviei”, a spus el.

Presiunea pentru scuze oficiale din partea guvernului olandez a crescut

Presiunea pentru scuze oficiale din partea guvernului olandez a crescut în ultimele luni. În octombrie, o majoritate parlamentară a susținut scuzele oficiale după ce un grup de lucru a raportat despre o călătorie de cercetare în unele foste colonii.

În ultimele 18 luni, primarii din Amsterdam, Rotterdam, Utrecht și Haga, precum și conducerea băncii centrale a Țărilor de Jos și-au cerut scuze pentru rolul instituțiilor lor în sclavie și îmbogățirea din aceasta.

Scuzele oficiale includ, de asemenea, fonduri pentru un muzeu al sclaviei și proiecte de conștientizare.

În cei 250 de ani în care olandezii au finanțat o „Epocă de Aur” economică și culturală, Țările de Jos au exploatat peste 600.000 de oameni din Africa și Asia – aproximativ 5% din cele 12 milioane aservite de europeni din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea.

Rutte a spus anterior că nu își va cere scuze pentru rolul statului olandez în sclavie

Rutte a spus anterior că nu își va cere scuze pentru rolul statului olandez în sclavie, argumentând că „ar avea doar un efect de polarizare”.

El a recunoscut, totuși, în timpul discursului de luni, că și-a schimbat gândirea despre modul în care statul olandez ar trebui să facă față trecutului său de sclavie.

„De mult timp, nu am crezut că este posibil să-mi asum responsabilitatea într-un mod semnificativ pentru ceva care a fost cu atât de mult timp în urmă și din care niciunul dintre noi nu făcea parte”, a spus Rutte.

„Cu toate acestea, m-am înșelat, pentru că secole de opresiune și exploatare persistă aici și acum: în stereotipuri rasiste, în modele discriminatorii de excludere, în inegalități sociale.”

Țările de Jos se luptă cu rapoartele de rasism sistemic în forțele sale de poliție și ministerul de externe.

La începutul acestui an, ministrul adjunct al Finanțelor, Marnix van Rij, a recunoscut că a existat rasism instituțional în biroul fiscal olandez, după ce zeci de mii de părinți, adesea cu două cetățeni, au fost acuzați în mod fals de fraudă a alocațiilor de îngrijire a copilului.