Surpriză de proporții: Pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Ucraina, Viktor Orban a ajuns la Kiev

Viktor Orban a sosit marți, 2 iulie, la Kiev pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski, într-o vizită ce are loc la o zi după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a UE, potrivit Reuters. Premierul maghiar a ajuns în capitala Ucrainei marți dimineață, în prima sa de la începutul invaziei pe scară largă, în urmă cu mai bine de doi ani. Informația a fost confirmată de ofițerul de presă al prim-ministrului.

Viktor Orban și Volodimir Zelenski vor discuta despre șansa de a crea pace și despre problemele actuale ale relațiilor bilaterale ungaro-ucrainene, a declarat Bertalan Havasi pentru Reuters.

Stirile PROTV

România, în vizorul Moscovei. Rușii și aliații lor de la Chișinău, discuții despre "anexarea" Moldovei de către țara noastră

RomaniaTV

În timp ce Monica Tatoiu este plină de bani, fiul ei are un salariu de 4000 de lei. Ea îl ajută pe Victoraș cu bani. Cât îi dă pe lună. ''I-am spus că este umilitor să trăiască pe banii părinților''

Două surse de la Budapesta precizaseră anterior, citate de The Guardian, că Orban este așteptat să se întâlnească cu Zelenski la Kiev.

Una dintre sursele de la Budapesta a declarat că planurile de călătorie au apărut după negocieri îndelungate pe tema drepturilor minorității ucrainene vorbitoare de limbă maghiară, care trăiește în vestul îndepărtat al Ucrainei, aproape de granița dintre cele două țări.

„A fost o precondiție pentru întâlnire ca problema drepturilor de naționalitate să fie rezolvată. În ultimele săptămâni, s-a ajuns la un acord. Ei vor putea anunța acest lucru ca pe un succes”, a declarat o sursă de la Budapesta la curent cu pregătirea vizitei.

În timp ce problema drepturilor de cetățenie a fost una dintre cele mai vocale nemulțumiri ale Budapestei în ceea ce privește Ucraina, criticii lui Orban l-au acuzat că folosește această problemă ca o perdea de fum pentru a facilita promovarea punctelor de vedere ale Rusiei cu privire la conflict.

Spre deosebire de majoritatea națiunilor europene, Ungaria a contestat în mod repetat necesitatea de a sprijini Ucraina din punct de vedere militar și a solicitat în schimb o încetare a focului. După câștigarea alegerilor parlamentare din 2022, Orban l-a inclus pe Zelenski pe o listă de „adversari” care ar fi conspirat împotriva sa și ar fi sprijinit opoziția.

Între timp, Budapesta a menținut deschise canalele cu Moscova, iar ministrul de externe al lui Orban, Péter Szijjártó, a efectuat cel puțin cinci călătorii în Rusia de la începutul războiului, cea mai recentă la un forum economic din Sankt Petersburg luna trecută.

Ungaria, la conducerea Consiliului UE

Luni, Ungaria a preluat președinția rotativă a UE până la sfârșitul anului, spre consternarea multor alți politicieni europeni, având în vedere confruntările frecvente ale țării cu Bruxellesul pe teme legate de statul de drept intern și de politica externă.

La fiecare şase luni, o ţară membră preia conducerea Consiliului UE. Dar anul acesta, agenda până în 2030 nu stârneşte prea mult entuziasm la Bruxelles. Şi pe bună dreptate: de la 1 iulie, această poziţie-cheie va fi ocupată de Ungaria lui Viktor Orban, campioană a democraţiilor aşa-zis „iliberale”, conciliantă cu Moscova şi acuzată constant că blochează deciziile celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

„Această preşedinţie este îngrijorătoare, deoarece Orban este foarte apropiat de Rusia şi, de asemenea, de Donald Trump, care ar putea câştiga în Statele Unite, în noiembrie. De asemenea, ar putea fi problematică după alegerile din Franţa, cu un guvern mai de dreapta”, spune Ernst Stetter, consilier special al preşedintelui Fundaţiei Jean-Jaurès pentru Europa.

„Europenii sunt puţin circumspecţi faţă de această preşedinţie, deoarece preşedintele ungar are poziţii iconoclaste în raport cu majoritatea, inclusiv în cadrul dreptei radicale”, confirmă Pascale Joannin, director al Fundaţiei Robert Schumann.

Preşedinţia rotativă a consiliului de miniştri al Uniunii Europene permite ţării care o deţine să controleze agenda reuniunilor celor 27 de state membre ale UE. De la Ucraina, la statul de drept şi imigraţie, există multe chestiuni în care Ungaria şi-a folosit dreptul de veto sau a blocat o decizie timp de săptămâni întregi.

„Aproximativ 40% din deciziile pe care UE le doreşte cu privire la Ucraina sunt blocate”, sublinia exasperat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, la Bruxelles, la sfârşitul lunii mai.

Sub presiunea puternică a partenerilor săi, Budapesta a acceptat între timp deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Kievul, care au început marţi. Dar ajutorul militar în valoare de 6,6 miliarde de euro este încă blocat. Iar viitoarea preşedinţie ungară nu pare să aibă intenţia de a-şi ridica veto-ul.

„Make Europe great again”

Obişnuit cu provocările şi ieşirile teatrale, oare ce le rezervă Viktor Orban partenerilor săi în următoarele şase luni? Şeful statului ungar pare să-şi fi ales deja o platformă politică, adoptând un slogan sulfuros: „Make Europe Great Again”, o expresie împrumutată de la Donald Trump şi al său „Make America Great Again”. Pentru Bruxelles nu prea miroase a bine.

„Acest slogan arată unde vrea Orban să ducă UE, spre autocraţie”, spune indignat eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii).

„Este, de asemenea, un pic jenant pentru Uniunea Europeană, care are deja o greutate economică şi geopolitică enormă”, subliniază Ernst Stetter.

„Motto-ul nostru se referă la ideea unei preşedinţii active, practice, la faptul că împreună suntem mai puternici, respectându-ne în acelaşi timp identitatea”, s-a apărat ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka.