La Palatul Culturii din Iași vor fi prezentate imagini spectaculoase din trecutul capitalei Moldovei. Unele dintre ele sunt expuse pentru prima dată. Totul în cadrul expoziției „Underground Iași – Istorii redescoperite”. Aceasta va fi deschisă în perioada 12 ianuarie – 30 iunie 2021. Evenimentul își propune să valorifice patrimoniul local descoperit în urma cercetărilor arheologice efectuate în zonele limitrofe ale centrului istoric al Iașului cu ocazia realizării în ultimele decenii și chiar în ultimii ani a unor proiecte edilitare
Imagini spectaculoase, din trecutul capitalei Moldovei, prezentate la Palatul Culturii din Iași! Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași invită publicul pentru a vizita, în perioada 12 ianuarie – 30 iunie 2021, expoziția „Underground Iași – Istorii redescoperite”. Accesul va fi gratuit pe întreaga durată de desfășurare a acesteia. Realizată în cadrul proiectului cu același titlu, expoziția își propune să valorifice patrimoniul local descoperit în urma cercetărilor arheologice efectuate în zonele limitrofe ale centrului istoric al Iașului. Asta cu ocazia realizării în ultimele decenii și chiar în ultimii ani a unor proiecte edilitare.
Momentul va fi completat cu informații documentare referitoare la acest spațiu, organizate interactiv, elementele inovatoare regăsindu-se, cu precădere, la nivel de concept
Excursul expozițional propriu-zis este completat cu informații documentare referitoare la acest spațiu, organizate interactiv, elementele inovatoare regăsindu-se, cu precădere, la nivel de concept. În general, perioada medievală în spațiul Est-carpatic este cunoscută prin prisma moștenirii religioase, a edificiilor de cult care s-au păstrat de atunci și a patrimoniului mobil care le este specific. De asemenea, într-o mai mică măsură, în baza a ceea ce a rămas sau a ceea ce se știe din documente sau din mărturiile călătorilor străini. Prin acest proiect expozițional, pentru prima dată, accentul este pus nu pe viața religioasă, nu pe viața de la curte, despre care există informații mai numeroase și mai consistente, cu posibilitatea coroborării datelor din documente cu cele arheologice, ci pe zona limitrofă a Curții. Aici își duceau viața și își derulau activitatea meșteșugari și comercianți, după un ritm propriu, dependent doar într-o anumită măsură de cel al Curții Domnești.
Patrimoniul selectat tematic este supus filtrelor spațiale și cronologice, cu accent pe a doua jumătate a secolului al XVI-lea și secolul al XVII-lea
Patrimoniul selectat tematic este supus filtrelor spațiale și cronologice, cu accent pe a doua jumătate a secolului al XVI-lea și secolul al XVII-lea, adică perioada ce a urmat mutării capitalei Țării Moldovei de la Suceava la Iași, fapt ce a atras o dezvoltare urbană specifică. Pe de altă parte, la nivel de muzeotehnică și materiale complementare, precum și la nivel de implementare a mesajului expozițional, discursul tematic implică integrarea de tehnici și tehnologii de ultimă generație, pentru a aduce mai aproape de publicul larg trecutul și modul în care trăiau oamenii acelor vremuri. Pe scurt, expoziția este concepută ca o experiență submersivă, de tip spectacol.
Sunt conservate in situ mai multe fundații și structuri constructive edificatoare pentru evoluția arhitectonică a spațiului fostei Curți Domnești
Spațiul expozițional nu a fost ales la întâmplare. Sub podeaua vitrată care cuprinde aproximativ un sfert din suprafața sălii sunt conservate in situ mai multe fundații și structuri constructive edificatoare pentru evoluția arhitectonică a spațiului fostei Curți Domnești, spațiu pe care este ridicat actualul Palat al Culturii. Acest spațiu – conservat exact ca în momentul realizării unei cercetări arheologice – este integrat tematicii expoziționale. Astfel, un proiector, montat sub podeaua de sticlă, facilitează pentru vizitator evidențierea vizuală – cu mare acuratețe istorică – a diferitelor etape de construcție ale zidurilor și fundațiilor surprinse în săpătură. Această „reconstituire istorică” este completată cu una din piesele restaurate expusă alături de instrumentarul folosit de către arheologi pe șantier. O astfel de modalitate de expunere aduce în atenția vizitatorilor tehnicile și metodologia de specialitate care sunt puse în aplicare în contextul săpăturilor arheologice.
Vitrinele interactive au două zone de interes: exponatul fizic și ecranul din partea superioară pe care rulează un conținut video care vine să explice și să completeze prin text
Vitrinele interactive au două zone de interes: exponatul fizic și ecranul din partea superioară pe care rulează un conținut video care vine să explice și să completeze prin text, imagine statică și imagine dinamică/animație, exponatul fizic. Mai detaliat, exponatul fizic, evidențiat prin dirijarea precisă a iluminatului, este plasat pe o suprafață rotativă care intră în acțiune în momentul în care un vizitator ajunge în dreptul acesteia.
Expoziția prezintă astfel câteva caracteristici inovative pentru spațiul expozițional românesc: în primul rând, faptul că vitrinele „prind viață” în momentul în care cineva se apropie de ele, completat de sincronizarea prezentării exponatului fizic cu animarea informațiilor complementare de pe ecranul din partea superioară; în al doilea rând, conținutul informațional este semnificativ îmbunătățit prin prezentarea exponatelor la 360 de grade și suplimentarea de informații vizuale animate pe ecranele din partea superioară. Această modalitate non-formală de transmitere a unor cunoștințe mărește accesul vizitatorilor la informația transmisă de obiectele expuse și ajută la transpunerea lor în perioada respectivă.
Vitrina centrală adăpostește o piesă specială, un ceas solar de buzunar, realizat în 1591, ce poartă semnătura renumitului creator Hans Troschel din Nürnberg, descoperit la Iași în 1996
Vitrina centrală adăpostește o piesă specială, un ceas solar de buzunar, realizat în 1591, ce poartă semnătura renumitului creator Hans Troschel din Nürnberg, descoperit la Iași în 1996, dar și replica sa mărită, care înlesnește înțelegerea modului de funcționare a respectivului instrument de măsurare a timpului. Astfel, în conexiune cu această vitrină a fost proiectat un braț robotic, care simulează lumina solară și care, practic, reconstituie maniera în care ceasul solar indică ora. Prin proiectarea și amplasarea centrală a vitrinei, atât ceasul solar, cât și replica sa robotizată pot fi observate de către vizitatori pe toate laturile, dar și de deasupra.