Supa de cartofi cu afumătură: Rețeta ardelenească care ne aduce aminte de copilărie

Supa de cartofi cu afumătură este o rețetă ardelenească des întâlnită, mai ales la bunicii noștri. În orice casă în care locuiește un român, nu există săptămână în care borșul sau ciorba să nu se servească la masă. Diferența dintre cele doua constă în felul prin care sunt acrite. Borșul ca preparat este acrit cu borșul extras din tărâțe, pe când, ciorba se acrește cel mai des cu lămâie cu oțet sau chiar cu zeama de la varză.

Poate atunci când eram copii nu apreciam la fel de mult supa de cartofi cu afumătură (sau „ciorba” așa cum preferă ardelenii să o numească), însă acum majoritatea adulților o preferă.

Această supă se poate servi cu smântână și cu ceapă roșie pentru un gust mai autentic

Supa de cartofi cu afumătură: Ingredientele din grădina bunicii

Poate că mulți dintre noi își amintesc această rețetă încă din copilărie doar prin simplul fapt ca stăteam și ne observam bunicile cum punea cartofii la fiert și poate ne mai rugau și pe noi să curățăm o ceapă roșie.

RomaniaTV

Peste 10.000 de bugetari vor fi concediaţi, anunţul de la Ministerul de Finanţe

Observatornews.ro

Diferenţele dintre noile buletine cu cip şi cele fără

Pentru acest preparat vom avea nevoie de elementul cheie, și anume, afumătura. Aproximativ 1 kg de afumătură (ce constă în costiță, ciolan sau cârnați afumați) ar trebui să fie de ajuns. Ne vor trebui în jur de 4 cepe. Pot fi și albe și roșii, însă ceapa roșie n-ar trebui să lipsească din acest fel delicios de mâncare întrucât îi oferă și gust, dar și culoare.

Ciolanul afumat este unul dintre ingredientele cheie al acestei rețete și nu poate lipsi

Rădăcinoasele sunt bine-cunoscute în pregătirea supelor, astfel aflăm că pentru supa de cartofi cu afumătură vom folosi o rădăcină de pătrunjel, una de păstârnac, o țelina (nici prea mare, nici prea mică) și 2 morcovi. Pentru mai mult gust, vom adăuga 2 ardei roșii, câteva linguri de boia dulce (cca 2 linguri) și niște sare, după gustul fiecăruia.

Desigur, cartofii nu pot lipsi din această rețetă, chiar aflându-se în denumirea acesteia. În jur de 1 kg de cartofi este mai mult decât suficient.

Pentru cine își dorește să resimtă gustul și mirosul copilăriei cât mai viu și puternic, poate pregăti pe lângă porția de supă și niște smântână cu cât mai multă grăsime, câteva felii de ceapă, chiar și câteva picături de oțet și niște tarhon.

Rădăcinoasele reprezintă ingrediente esențiale în pregătirea oricărei supei

Cum preparăm supa de cartofi cu afumătură

Vom începe prin a fierbe cartea afumată pe care am ales-o. Vă sugerez să o cumpărați dintr-un loc de unde știți cu siguranță că se vinde numai carne de calitate (ca la țară, acasă la bunici). Aceasta va fierbe cel mai greu, de aceea este obligatoriu să fie prima de care ne ocupăm. De asemenea, pentru cât mai mult gust și autenticitate, vom folosi apa în care fierbe carnea pentru a gati și restul supei. Dacă ați folosit ciolan afumat, acesta va fierbe în aproximativ 2-3 ore. Costița afumată are un timp mai scurt de pregătire. Dacă apa scade, trebuie completată treptat. Dacă vă folosiți de cârnați, aceștia pot fi puși odata cu zarzavatul.

Între timp, ne pune ocupa de restul ingredientelor. Ceapa și ardeii trebuie mărunțiți. La fel putem face și cu rădăcinoasele. Cartofii trebuie tăiați în cuburi și spălați foarte bine.

Pentru acest preparat vom avea nevoie de elementul cheie, și anume, afumătura

Umătorul pas este să mutăm apa de la carne într-o cratiță mai mare, dacă nu am făcut-o din prima într-un astfel de vas. Punem ma întai ceapa, ardeii și rădăcinoasele și mai putem adăuga niște apă. Toate acestea vor trebui lăsate să clocotească o bună perioaă de timp (aproximativ jumătate de oră). Putem adăuga și boia dulce, folosit petru a da culoare supei.

Cartofii fierb mai repede, așa că abia acum îi putem adăuga. După aproximativ 20 de minute, dacă cartofii sunt fierți, supa este gata!

Dacă vi se pare că nu este destul de sărată, mai puteți presăra niște sare.

Supa de cartofi cu afumătură reprezintă un dans al mirosurilor și o bucurie adusă papilelor noastre gustative care tânjesc, parcă, după gusturile copilăriei la bunici.